Medicina Muncii, un domeniu care se confruntă cu multe probleme

Cheltuilelile cu paceinţii în clinicile de Medicina Muncii sunt decontate în proporţie de 25 la sută

Subfinanţarea acestui domeniu ca şi practica unor clinici de a “vâna” firme cu mii de angajaţi, de care se ocupă doar unul sau doi specialişti de Medicina Muncii, sunt două din probleme ridicate la Târgu- Mureş de conducerea Asociaţiei Transilvane de Medicina Muncii.

Probleme de finanţare

Membri de conducere ai Asociaţiei Transilvane de Medicina Muncii au declarat ieri într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu-Mureş, că acest domeniu se confruntă cu probleme grave de finanţare.

Prof.univ. dr. Marilena Oargă, şef de compartiment de  Medicina Muncii din Cluj-Napoca şi vicepreşedintele Asociaţiei Transilvane de Medicina Muncii a menţionat că, din cauza unor prevederi legislative neclare banii cheltuiţi pentru tratarea bolilor profesionale se pierd.  

Mai precis, „Casa de Pensii este cea ca gestionează Fondul de Asigurare de Boli Profesionale şi Accidente de Muncă”, explică medicul clujean.  Numai că în cazul în care un pacient este internat cu o suspiciune de boală profesională, acesta poate fi diagnosticat cu o astfel de afecţiune sau cu o boală „non-profesională”.

În acest caz „logica simplă spune că ceea ce nu se dovedeşte a fi profesional trebuie să fie finanţat de CAS, pentru că omul este angajat. În forma actuală de funcţionare a contractului-cadru al CAS, doar 25 la sută dintre cazurile care nu sunt profesionale se finanţează de către CAS. Deci automat 75 la sută sunt pierderi. Pentru bolnavii aceia s-au cheltuit bani, s-au făcut nişte investigaţii, s-a ajuns la un diagnostic care nu este profesional, dar pentru ei CAS nu nu plăteşte pentru că se încadrează în acest procent de 25 la sută”, a explicat Marilena Oargă.

Clinica de Medicina Muncii din Cluj Napoca a fost restrânsă la compartiment

Medicul a mai menţionat că prevederea actuală menţionată a adus pierderi uriaşe clinicilor de medicina muncii, care nu îşi pot deconta serviciile şi că din cauza subfinanţării, la Cluj, „din clinică s-a ajuns la compartiment”.

Tot ea a mai adăugat că pacienţii sunt care se adresează specialiştilor  de Medicina Muncii sunt cei care contribuie la „PIB-ul unei ţări, este populaţia activă. Sănătatea ocupaţională înseamnă sănătatea celor care muncesc şi care-i ţin pe copii şi pensionari. Lipsa aceasta de interes este cu atât mai gravă pentru că ţinteşte stâlpul unei societăţi”, spune Marilena Oargă.

Practici „cu tentă mafiotă”
          
Prof.univ. dr. Aristotel Cocârlă a suţinut, în cadrul aceleiaşi întâniri, că „medicina muncii, în ultimi ani, a devenit un câmp de luptă şi cu tentă mafiotă. Nici nu este bine înmatriculată o întreprindere că deja acolo sunt spionii serviciilor medicale obişnuite de tip policlinic care doresc să contracteze servicii de medicina muncii”.

Acesta spune că unele clinici, care au doar unul sau doi specialişti de Medicina Muncii se ocupă de firme cu zeci, sute sau mii de angajaţi “Ei, cum pot să facă ăştia să fac faţă la zeci de mii de angajaţi? Calitatea este sub orice critică şi atunci nu ne mirăm de ce medicina muncii este în cădere liberă, în ultima vreme, partea ştiinţifică a căzut complet, deşi aici a fost tradiţie”, spune profesorul Aristotel Cocârlă.

Medicul susţine că şi în acest sens se impune modificarea legislaţiei, respectiv specialiştii de medicina muncii să aibă un regim similar medicilor de familie, în sensul de a fi reglementat un număr maxim de pacienţi pentru un specialist.

Toate propunerile de modificări legislative vor fi discutate la Conferinţa Naţională de Medicina Muncii, care va avea loc la Arad în perioada 27-30 mai 2015.

Citiţi şi

Medicamentele ieftine, la fel de eficiente şi sigure ca tratamentele inovatoare