Târgu-Mureş: Coşăritul, afacerea care aduce noroc pe timp de criză

 Locul coşarilor de altădată a fost luat de hornari profesionişti, care învaţă cum să cureţe coşuri, sobe şi cuptoare după modelul italian. Coşarul plin de funingine, cu o sârmă aruncată peste umăr a fost înlocuit de hornarul modern, cu maşină şi aparate de fotografiat.

Tineri şi chiar vârstinici din judeţele Mureş, Neamţ, Braşov, Vaslui şi chiar din Bucureşti învaţă împreună la Reghin meseria de hornar. În trei zile de cursuri intensive, ucenicii pătrund, teoretic şi practic, în tainele meseriei aducătoare de noroc, dar învaţă şi multă legislaţie.

După ce trec de testul final şi obţin autorizaţia devin...coşari profesionişi. O meserie banoasă, chiar şi pe timp de criză. Pentru că hornurile, sobele sau cuptoarele trebuie curaţate şi întreţinute, norocoşii care s-au înreptat spre meseria de hornar găsesc mereu de lucru. Şcoala de hornar costă 550 de lei, iar la final, dotat cu autorizaţie, coşarul profesionist mai trebuie să îşi cumpere doar echipamentul. Cu 2.500 de lei investiţi în instrumente, hornarul român îşi porneşte afacerea. „Orice lucru se face în mod profesionist. Nu poţi curăţa un coş de fum la voia întâmplării. Există multe riscuri, de electrocutare, cad cărămizi se pot întâmpla multe. E nevoie de aceste cursuri", a declarat Mircea Bălşoianu, organizatorul cursului de coşari profesionişti. 

La casă nouă, coşar nou

Hornarul tradiţional, îmbrăcat în negru, după care fugeau copiii pe stradă să „ia noroc"  a dispărut încetul cu încetul de pe piaţă. Acum, casele sunt cosntruite în stil modern, iar instalaţiile sunt mult mai pretenţioase. La fel şi proprietarii.

Şi cum la casă nouă e nevoie de coşar nou, au apărut hornarii moderni. „Nu toate coşurile sunt la fel, cum nici oamenii nu sunt la fel. Nu poţi curăţa cu scule tradiţionale coşurile", a continuat maestrul hornar Mircea Bălşoianu. Aşa că încet-încet, peria veche de sârmă din care hornarul împărţea „norocul" a fost înlocuită cu flexometrul şi cu nişte tije. Iar ţinuta neagră a fost înlocuită de salopetă. În plu, nicunui hornar nu are voie să îi lipsească apratul de fotografiat. Astfel, clientul vede exact cum arată coşul înainte şi cum va arăta după curăţire.

Meserie bănoasă

Dar şi taxele sunt pe măsură: de la operaţiuni simple care costă de la 30 de lei în sus, până la contracte mari cu instituţii, ce depăşesc uneori şi 30.000 de lei. La aşa câştig cum să nu devii hornar?

Mulţi dintre cursanţi s-au reprofilat, fiind convinşi c vor avea noroc în meseria de coşar. „Am venit din Sinaia să fac cursul. E bine să învăţ cum să curăţ coşurile, cum să le întreţin. Am lucrat înainte în domeniul vânzărilor de materiale de construcţie şi acum vreau să ma fac coşar pentru că ştiu că are cautare", spune Cătălin Buligă, care la 30 de ani a decis să îşi schimbe meseria.

Nici cei mai în vârstă nu se dau în lături când vine vorba de afaceri cu noroc. Nea Ionel, cum este cunoscut în Piatra-Neamţ, a lucrat 28 de ani la pompieri, iar cum e colonel în rezervă. Şi-a ales meseria de coşar pentru că ştie ce necazuri aduc hornurile necurăţate. Iar acum face cursul, ca să devină profesionist. Nea Ionică susţine că nu e rău să fii coşar nici la nunţi. În haine de gală, cu joben, frac şi eşarfă , la nunţile unde se fură mireasa şi este găsită de hornar, în buzunarul coşarilor intră de la 100 de euro în sus.

Pentru ultimele noutăţi din Mureş, click pe poza de mai jos: