Előd Kincses : „Doar bunăstarea materială determină toleranţa”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Előd Kincses : „Doar bunăstarea materială determină toleranţa”
Előd Kincses : „Doar bunăstarea materială determină toleranţa”

Primul student ungur la Drept în Bucureşti şi apărător al pastorului Tőkés László în 1989, avocatul târgumureşean a evitat un "măcel" în martie 1990

A decis să facă Dreptul la Bucureşti, fiind singurul ungur student de atunci, în 1959, anul unificării universităţilor Bolyai şi Babeş din Cluj, pentru a-şi însuşi temeinic limba română, dar şi, ca atlet de performanţă, spre a avea acces la concursuri. „Am ales Dreptul nu pentru că m-a obligat tata, fost preşedinte al Tribunalului R.A.M., cât datorită unui coleg de-al său, care a spus că asta e singura meserie în care dacă nu ai chef să lucrezi, amâni pentru a doua zi!”, rememorează Előd Kincses.

Cu o singură excepţie, când a avut un „conflict interetnic” cu un coleg – cu care a devenit ulterior bun prieten – acesta s-a integrat în lumea bucureşteană, ajungând să o cunoască în toate aspectele sale. Revine cu plăcere în Capitală, fiind şi coleg, în promoţia centenarului Universităţii Bucureşti, cu Teodor Meleşcanu, Gheorge Tinca, Lucian Bolcaş şi ambasadorul Vasile Dan, de care îl leagă o prietenie din facultate.

Revoluţia şi „Martie negru”

În octombrie 1989 a devenit avocatul apărător al pastorului Tőkés László, în procesul acestuia de la Timişoara, declanşat de fostul episcop de Oradea la insistenţele securităţii, după ce colegul său, Frunda Győrgy, a refuzat. „În noiembrie 1989 prima înfăţişare s-a amânat, pentru a nu se «strica» Congresul al XIV-lea al PCR. Procesul l-am pierdut cu brio, ca şi un pariu, pe o şampanie franţuzească, cu soţia mea, care spunea că Ceauşescu nu prinde Crăciunul. Oricum, mă bucur că Tőkes László nu mi-a ascultat sfatul de a se opune executării silite, şi a declanşat Revoluţia”, povesteşte Előd Kincses, care, în primul număr al ziarului Adevărul din 25 decembrie 1989 a publicat un articol despre înscenarea grosolană din acel proces.

Kincses spera, iniţial, într-o concordie româno-maghiară, urmare a luptei comune împotriva dictatorului, însă spune că forţe ce nu doreau acest lucru au orchestrat acel „Martie negru” interetnic de la Târgu Mureş. „El a fost organizat de la Bucureşti, spre reactivarea Securităţii şi oprirea maghiarilor în a-şi cere drepturile”, afirmă Kincses, care ştia că i se pregăteşte un proces şi a plecat pentru cinci ani în Ungaria. „În 20 martie 1990 eram la Odorhei, unde am împiedicat 8000 de secui să vină la Târgu Mureş. Iar moţii din Apuseni, aflaţi în Zlatna, ca şi minerii aflaţi în gară la Războieni, erau şi ei pregătiţi să vină încoace. Aşa am reuşit să evităm un măcel la Târgu Mureş, unde au murit cinci oameni, pentru care nimeni nu a răspuns încă”, afirmă Előd Kincses, concluzionând că după 20 de ani, românii şi maghiarii rămân două lumi paralele care se suportă dar nu comunică şi nu se agreează.

Întrebări şi răspunsuri

Aţi fost sportiv de performanţă…
Am făcut înot şi polo în şcoala generală, tenis de masă la junior mici şi atlet la juniori mici şi mari devenind campion naţional, la Spartachiada tineretului. Am fost şi campion naţional la seniori, cel mai mare succes fiind la Belgrad, în 1961, de campion balcanic la 400 metri plat.
Ce efecte poate avea criza în relaţiile interetnice?
În orice caz, omul bine hrănit şi mulţumit, este mai tolerant, vezi Tirolul de Sud în Italia sau Catalunia din Spania. Iată de ce ardelenii ar avea nevoie de un anumit grad de autonomie, inclusiv teritorială unde deciziile se iau la un nivel mai aproiat de cei pe care îi afectează, şi ar duce-o mai bine.

Ce îi place

Fireşte, alături de lectură, îi plac sporturile, schiul, călătoriile. Apoi, sportul i-a imprimat un anumit spirit de competiţie, de performanţă inclusiv în cariera de avocat, unde a avut procese în care a apărat şi criminali de drept comun. Tip curajos, nu a ezitat să-l apere pe pastorul Tőkes László, chiar dacă era conştient de riscuri.

Ce nu îi place

Îl supără că încă nu se asigură folosirea limbii materne şi consideră că e absurd ca în procesul penal,  judecătorul maghiar să apeleze la interpret spre a-l audia pe inculpatul de naţionalitate maghiară. Detestă să repete acelaşi lucru de mai multe ori, ceea ce îi poate afecta raporturile cu clienţii. Îl deranjează lipsa de caracter, mai ales cu cei apropiaţi – din această cauză a sistat raporturi prieteneşti.

Născut în 2 octombrie 1941, la Târgu Mureş
Studii, Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti
Profesie, avocat
Căsătorit, două fiice


Târgu-Mureş



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite