Târgu-Mureş: Cercetătorii Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bovine vin cu bani de acasă

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bovine nu mai primeşte bani de la minister. Angajaţii centrului de cercetare au ajuns să îşi sacrifice salariile de dragul animalelor. Uni dintre ei nu şi-au mai luat salariile de trei luni.

Bugetul Staţiunii de Cercetare a fost redus în acest an de la 370.000 de lei la 240.000 de lei, iar aceşti bani doar pe hârtie. Ministerul Agriculturii „a uitat" să mai aloce bani acestor centre de producţie, care au ajuns acum să se autofinanţeze. Aşa cum pot, pentru că banii din producţie nu ajung şi pentru plata angajaţilor, şi pentru hrana animalelor sau utilităţi. „Este vorba de legea 45 care, atunci când a fost făcută, a fost făcută greşit. Cei din minister şi-au dat seama de asta şi au refăcut-o între timp, însă nu a fost introdusă în plen. Până când va ieşi leagea bună, va trebui să ne descurcăm cum putem", a declarat Ioan Oroian, director SCDB Târgu-Mureş.

Angajaţii vin cu bani de acasă

O parte dintre angajaţi nu şi-au mai luat salariile de câteva luni, ba mai mult, au şi adus bani de acasă pentru a-şi putea finalize lucrările de cercetare. „Avem proiecte de cercetare care se derulează şi în acest an. Din păcate, sumele, începând cu anul trecut, au fost diminuate. Anul trecut, de exemplu, bugetul a fost redus cu 40%. Anul ăsta, cu 20%", a mai spus Oroian, care a explicat că „anul trecut trebuia să primim 500.000 de lei, dar nu am primit decât anul acesta 200.000 de lei. Noi, practic, ne autofinanţăm, vindem anual din producţia noastră de cereale. Anul trecut am vândut cam 150 de tone de sămânţă şi, bineînţeles, producţia de lapte, dar produsele se vând şi greu, şi ieftin. Din banii obţinuţi trebuie să plătim cei 50 de angajaţi, utilităţile şi trebuie să avem grijă de animale, să le asigurăm hrana furajeră. Ori în acest moment banii nu ajung", mai spune Ioan Oroian.

Staţiunea are în grijă, în acest moment, 400 de capete de bovine din rasa bălţata românească, care depind de resturile furajere rămase de pe cele 550 de hectare de teren.