Târgu-Mureş:Portret-Cristian Trifan, românul care a călătorit odată cu criza
0
A fost lovit de criză în Statele Unite şi-a abandonat afacerile s-a întors în România şi a fondat prima ligă de biliard din oraş. Are 42 de ani dintre care aproape jumătate i-a trăit în Statele Unite ale Americii.
La 23 de ani a părăsit România şi a reuşit să ajungă în oraşul promisiunilor: Los Angeles. A lucrat şofer de tir, barman şi a plătit chirie 450 de dolari pe lună. Şi-a făcut propria afacere şi viaţa părea că îi va aduce numai bucurie. Anul 2006 i-a fost fatal însă. America a intrat în recesiune iar afacerile au început să scârţâie. Cu soţie, trei copii şi un milion de griji, Cristian Trifan s-a decis imediat.
Good Bye America, Welcome România!
Bucureştiul era prea aglomerat şi nu îl încânta ideea de a-şi creşte cei trei copii în infernul capitalei. Aşa că şi-a urmat soţia, o mureşeancă din Reghin şi a ajuns la Tg. Mureş, un oraş cochet, mic, simpatic. Despre mureşeni Cristi e de părere că sunt oameni ospitalieri, buni chiar uşor naivi. Cu toate că sunt prietenoşi, în opinia lui Cristi, românii nu sunt atât de sociabili:
„În State e normal ca doi necunoscuţi să se salute şi să interactiveze, chiar dacă e posibil să nu se mai vadă niciodată. În România eşti judecat imediat ce ai deschis gura.” Cum se ocupă aproape singur de educaţia celor trei copii, nu a durat mult până când şi-a găsit un job tot în educaţie. Predă limba engleză la un gimnaziu de stat din oraş.
Marea dragoste- biliardul
Din America şi-a adus multe lucruri însă poate cel mai valoros rămâne tacul său de biliard. Un tac clasic ediţie limitată din două piese cu inserturi de lemn exotic de Bacote, Maple Cnadian, abanos şi fildeş, cu patru inele de argint. De altfel Cristi a adus un suflu nou în ceea ce înseamnă biliard. „Sălile de biliard din Tîrgu Mureş sunt limitate. Mulţi dintre cei care deţin astfel de cluburi n-au idee despre acest sport şi nu oferă tacuri şi bile adecvate. Fiecare sală are regulile proprii de joc şi m-am amuzat copios când am auzit că dacă loveşti bila neagră, celălalt jucător are dreptul la o lovitură suplimentară”, mai spune Cristi care anul trecut a pus bazele unei ligi de biliard în Tg. Mureş. Tot biliardul i-a făcut încă o surpriză şi a găsit la masa verde câţiva adversari redutabili. „Este un băiat care îmi dă bătăi de cap dar sunt provocat zilnic de alţi zece” mai spune Cristi care recunoaşte că nu este cel mai bun jucător de pe plaiurile mureşene. În momentul de faţă, Cristi şi cei 130 de membri din liga pe care a creat-o joacă biliard în cluburile de profil din oraş. Există şi o federaţie însă cei de acolo nu întreprind nimic pentru a ajuta şi încuraja jucătorii de biliard.
Ce nu-i place:
Sunt foarte religios şi nu suport făţărnicia, ipocrizia şi falsitatea. Nu-mi place duşmănia şi ura dintre oameni. Consider că oamenii nu se mai iubesc ca şi indivizi de aceeaşi specie decât în situaţiile de maximă criză.
Ce-i place:
Îmi place adevărul. Îmi plac oamenii fără frustrări sau complexe. Îmi place să gătesc şi mai ales bucătăria italiană. Citesc cu plăcere cărţi de specialitate iar în timpul liber joc jocuri pe computer împreună cu cei trei „muschetari”(n.r. cei trei copii).
Întrebări şi răspunsuri:
Ce-ţi lipseşte cel mai mult din experienţa ta din America?
C.T.:Îmi lipseşte simplitatea care este tipic americană. Acolo poţi obţine informaţia pur şi simplu, fără să încerce cineva să îţi impună un anumit punct de vedere. În România toţi cei din mass-media încearcă să te manipuleze. La fel sistemul de valori american îmi lipseşte foarte mult.
Care e cea mai mare diferenţă dintre România şi America?
C.T.:Acolo nu intersează pe nimeni ce maşină conduci sau de la ce firmă te îmbraci. În Statele Unite contezi doar ca om şi eşti reprezentat doar de ceea ce ai în cap.
Născut: 4 octombrie 1968, în Bucureşti
Educaţie: Colegiul Van Nuys din California
Profesie:contractor
Stare civilă:căsătorit, 3 copii
Se încarcă comentariile...
