Târgu-Mureş: „Farsangul” distruge barierele etnice

Copiii de la grădiniţa nr.16 se pregătesc de servare

Copiii români fac serbare pentru copiii maghiari. Se întâmplă în Târgu-Mureş la grădiniţa numărul 16. După trei săptămâni de pregătiri, secţia Waldorf încheie astăzi ciclul carnavalului cu sărbătoarea ungurească de Farsang.

Grupa Waldorf de la Grădiniţa numărul 16 din Târgu-Mureş, grupă cu predare în limba română, va face în această seară o serbare în limba maghiară. Atât copiii cât şi părinţii au învăţat deja cântece, poezii, jocuri şi tot ce ţine de sărbătoarea Farsangului, sărbătoare tipic ungurească. „Timp de trei săptămâni am făcut repetiţii cu părinţii şi copiii şi am învăţat cu toţii cântece, bocete şi poezii”, a povestit educatoarea, Angela Bulz.

Pregătirile au durat 3 săptămâni

Angela Bulz nu este singura responsabilă de marea sărbătoare. În proiect a fost implicată şi educatoarea de limbă maghiară, Boer Izabela, cea care a făcut rost şi de costume populare ungureşti pentru copii. „Am pregătit jocul de-a şezătoarea cu cântece, descîntece, poezii populare maghiare, dansuri, toate în timpul unei şezători. Cât timp fetele vor toarce şi vor ţese, băieţii le vor face curte şi bineînţeles că vor încurca iţele”, dezvăluie Boer Isabella, educatoarea de la secţia maghiară. 

Copiii sunt şi ei bucuroşi şi spun că abia aşteaptă să dea foc la Farsang, păpuşa simbolică a duhurilor rele ale iernii. „Diseară, după ce ne trezim, vine mami şi facem serbare”, spune Tudor care imediat este completat de Yasmine. „Am învăţat 26 de poezii şi 100 de poveşti”

„Mi se pare o idee extraordinară şi o iniţiativa de bun simţ ca micuţii noştri să fie educaţi în spirit ecumenic. Traim într-o lume în care daca nu eşti deschis spre celalat care are o altă cultură, o alta limbă pierzi mai mult decat crezi că ai avut vreodată. Şi până la urmă, arta, dansul şi jocul trece dincolo de  barierele etnice” este de părere şi Codruţa Pop, una dintre mamele implicate în acest proiect.

Un obicei de mii de ani
   
Obiceiul îngropării Farsangului este foarte vechi şi diferă în comunităţile maghiare de la o zonă la alta. În timpul procesiunii, participanţii bocesc pe cineva iar textele bocetelor sunt pline de ironie. „A murit bătrânul Dobai, n-a fost el timpuriu, beţivan şi om bun a fost, când a murit un cuvânt n-a scos”, poate fi o traducere liberă a unui bocet.

Altele se referă la obiceiurile şi la hărnicia decedatului. „ Aşa de harnic a fost că tot timpul stătea cu mâinile în buzunar” ar mai spune un bocet. Grupa Waldorf de la Grădiniţa nr. 16 din Târgu-Mureş organizează în fiecare an câte un carnaval cu tematică. Anul trecut, copiii au învăţat obiceiuri africane iar în urmă cu doi ani, copiii şi părinţii s-au costumat în ţigani învăţând totodată tradiţia şi valorile ţigăneşti.

„Ce este interesant, este faptul că şi părinţii participă activ alături de copii la serbare fără să-i oblige nimeni”, povesteşte educatoarea Angela Bulz care dezvăluie că anul viitor, copiii de la grupa Waldorf vor fi „italieni” pentru o zi.