Târgu-Mureş: Descoperire "macabră" în Cetatea Medievală
0
Arheologii au descoperit o temniţă adâncă de patru metri în clădirea celei dintâi Primării a oraşului Târgu-Mureş. Primăria, temniţa, sala de şedinţe şi camera strajei vor intra în circuitul turistic în luna septembrie, urmând să fie amenajate după specificul secolului XVII.
Arheologii Muzeului Judeţean din Târgu-Mureş au făcut recent o descoperire foarte importantă pentru istoria oraşului. Astfel, în Cetatea Medievală a fost scoasă la lumină prima Primărie a oraşului Târgu-Mureş şi temniţa aferentă acesteia, datând din secolul XVII.
Temniţa răufăcătorilor
Clădirea celei dintâi Primării a oraşului şi încă o casă a unui negustor bogat sunt singurele edificii din secolul XVII rămase în Cetatea Medievală. Iniţial, arheologii au crezut că ambele case aparţin unor negustori din perioada respectivă, dar după ce au descoperit temniţa, au putut spune cu certitudine că una din clădiri avea rol de Primărie.
Din 1616 Târgu-Mureşul are drept de oraş liber regal, oferit de principele Transilvaniei, Gabriel Bethen. Acest privilegiu însemna şi dreptul de judecată asupra cetăţenilor oferit primarului sau judelui oraşului. Primul primar cu drept de judecată era Borsos Tamas, ambasador al Transilvaniei la Istambul. „Temniţa găsită are o adâncime de 4,5 metri şi o lăţime de 1,3 metri. Aici erau încarceraţi răufăcătorii, care nu aveau bani pentru a-şi răscumpăra fapta”, spune Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Clădirea Primăriei avea două nivele, la parter existând o sală de şedinţe pentru consilierii oraşului, iar la etaj mai multe camere pentru oaspeţi. Tot la parter mai exista o cameră a strajei şi temniţa.
Viaţa în Cetate
În secolul XVII în Cetatea Medievală din Târgu-Mureş locuiau circa 2.000 de oameni. Nobilii, negustorii bogaţi şi breslaşii locuiau în interiorul Cetăţii, iar ceilalţi în afara ei. „Practic era locuită zona Pieţei Bolyai şi a centrului de astăzi. În oraş existau două străzi-strada Sfântu Gheorghe, care e astăzi strada Revoluţiei şi strada Sâncrai, care este astăzi strada Călăraşilor. Cei care locuiau în interiorul cetăţii trebuiau să renunţe la privilegiile lor şi să contribuie la întreţinerea zidurilor şi la păstrarea curăţeniei”, a mai spus Soos Zoltan.
Potrivit acestuia, Cetatea Medievală era păzită pe timp de pace de cinci străjeri, iar noaptea era închisă. După finalizarea lucrărilor de restaurare clădirea va intra în circuitul turistic. „În sala de strajă vom amenaja o bucătărie specifică secolului XVII, teminţa va fi acoperită cu sticlă şi va putea fi vizitată”, a mai spus directorul.
Fără canalizare şi fără medici
Mureşenii din secolul XVII nu aveau canalizare. Mizeria era aruncată pe geamurile caselor direct în stradă, ceea ce a dus la izbucnirea Marii Ciume în 1661. Atunci o treime din populaţia oraşului a pierit. Cetatea nu avea nici medic, de medicină se ocupau bărbierii şi moaşele. Bărbierul era cel care avea şi rol de dentist, iar moaşele ajutau femeile la naştere.
Se încarcă comentariile...
