Târgu Mureş: Portret- Traian Penciuc, profesorul ce traduce texte sacre
0
Predă tehnologie la un liceu, nu se uită la TV, e fascinat de Orient şi caută, traducând texte sacre sau filozofice indiene şi chinezeşti, să se înţeleagă mai bine pe sine.
Traian Penciuc a fost atras de literatura orientală de la vârsta de 14 ani, după vizionarea unui film chinezesc. „Am citit o poveste despre Lao Tze în care, înainte de a pleca în deşert, acesta şi-a dictat lucrarea de căpătâi, Dao de Jing, carte pe care apoi am citit-o într-o traducere rusească. Textul avea şi caracterele chinezeşti care te ajută, privindu-le doar, să faci conexiuni mentale nonverbale, o ciudată metodă de înţelegere”, rememorează Traian.
Facultatea tehnică a făcut-o şi dintr-o nevoie de siguranţă, dar îl pasiona şi „misterul” electricităţii, în care nimic nu mişcă şi ceva se mişcă, totuşi. „Dumnezeu m-a hărăzit ca, în paralel, mereu să fac şi altceva, iar politehnica a fost un extraordinar exerciţiu mental”, spune el.
Teatrul, limbaj de sondare a misterului
Un alt pas a fost conceptul de „fantasmă”, enunţat în lucrarea de licenţă şi dezvoltat prin doctorat. „Omul e păcălit în ceea ce vede şi până la urmă teatrul este cinstit, te anunţă că păcăleşte. În plus, se singularizează prin sondarea necunoscutului, atât în spectacol cât şi la repetiţii”, afirmă Traian Penciuc.
Printre spectacolele pe care acesta le-a regizat a fost şi unul de poezie făcut la Timişoara, pe textele poetului Paul Miron, continuatorul lui Heiddeger la catedra de Filosofie din Bonn. „În poezia acestuia am găsit ceea ce ulterior aveam să găsesc şi la Mircea Eliade, evadarea din istorie”, spune Traian Penciuc.
India, sau cunoaşterea Orientului
Istoricul Rakesh Batubyal, de la Universitatea Nehru din New Delhi, a venit în 2007 la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş unde a lansat invitaţia participării la un congres privind teatrul lui Eliade. „L-am abordat şi, prin Institutul Cultural Român am ajuns în India. Acolo, după congres, mi-am prelungit sejurul cu o lună. Am vizionat spectacole tradiţionale din teatrele din Calcutta şi, vizitând sate dimprejur, am observat că fiecare are propria versiune teatrală asupra Ramayanei sau a unui episod din epopee. Am mai fost la Dharmasale, oraşul tibetanilor în exil, unde am prins câteva reprezentaţii ale teatrului de acolo. Astfel m-am întors, oarecum, la zona chinezo-tibetană, cerc pe care l-am deschis la 14 ani”, conchide Traian Penciuc, care nu se mai simte atras de teatrul occidental.
Are un blog unde postează texte chinezeşti şi tibetane, încă netraduse în româneşte. „Le traduc din engleză, fiind vorba de texte sacre ori de filozofie, şi nu literatură, precum un text chinezesc despre Buddha al vindecării, un text indian despre spirit, Subhuti Dharmananda, şi am în lucru o traducere a lui I Ching (Cartea schimbărilor). Transpunerea lor în româneşte îmi conferă o mai bună aşezare a mesajelor lor în înţelegerea şi spiritul meu”, mărturiseşte Traian.
Întrebări şi răspunsuri
Cum te ajută înţelegerea istoriei prin ieşirea din istorie?
Păi un sistem nu poate fi judecat atâta timp cât se află în interiorul sistemului de referinţă. Trebuie găsit un alt punct de referinţă spre a-l înţelege. Importantă e căutarea şi, de la un timp, nevoia de a împărtăşi şi altora rezultatele acesteia.
Te simţi altfel, diferit de alţii?
Cine nu se uită la televizor, ca mine, se simte aparte când discută cu cei care îl „consumă”. În măsura în care preocupările mele sunt diferite, sunt puţini cei cu care pot comunica. În rest nu am probleme de socializare.
Eşti credincios?
Ca un creştin suficient de modest care să creadă că Dumnezeu nu s-a adresat omenirii doar prin religia creştină
Ce îi place
Faptul că poate, oricând, să adoarmă, în 5 minute. Apoi, că se poate concentra mai mult de zece minute. E lecţia însuşită din primul an de politehnică şi dezvoltată ulterior. Crede că, în cadrele în care se mişcă Occidentul, e posibil să faci un efort intelectual intens, îndelungat, şi să nu te îmbolnăveşti. Adoră natura, în locuri puţin populate. Ascultă muzică, printre altele, rock şi New Age.
Ce nu îi place
ÎI e ciudă că nu se poate concentra mai mult de o jumătate de oră, de unde apare devierea gândurilor. Nu îi place să aibă TV în casă, fiindcă i se pare o risipă inutilă de energie. Nu-i plac agresivitatea, ipocrizia şi formalismul închistat.
Născut în 31 ianuarie 1966, la Târgu Mureş
Studii, Politehnica la Cluj, regie de teatru la Târgu Mureş şi un doctorat în artă la Conservator la Cluj
Profesor de tehnologie la un liceu din Târgu Mureş
Divorţat, un copil
Se încarcă comentariile...
