Stiri din Targu-Mures

Dacă celelalte minorităţi etnice din judeţ înregistrează scăderi numerice constante după Revoluţie, romii sunt singurii care păstrează un trend ascendent, ajungând astăzi să depăşească pragul de opt procente din populaţia totală a Mureşului.

Mai mult decât atât, cu 8,8% populaţie de etnie romă declarată la Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor din 2011, judeţul Mureş are acum cel mai mare procentaj de ţigani din ţară. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%), dar cifra statistică este incomparabil mai mică faţă de cea din Mureş. În condiţiile în care populaţia Mureşului a scăzut cu aproape 50.000 de suflete din 2002 şi până azi, de la 580.851 la 531.380, surprinde faptul că romii sunt din ce în ce mai  mulţi.

Prefectul judeţului a reacţionat imediat după comunicarea datelor statistice şi a afirmat că în România nu există o politică foarte clară în ceea ce priveşte fertilizarea. "La recensământul anterior, cel din 2002, populaţia romă din judeţul Mureş era de aproximativ 7% (în 1992 era de 5,7% n.r.). Alte state susţin o politică de fertilizare, asigură tratament de fertilizare gratuit. Noi nu avem o astfel de politică naţională. Nu spun că e bine sau rău, dar ţineţi cont că predicţiile legate de demografie demonstrează că, în următorii 50 de ani, şi românii, şi maghiarii, vom ajunge minoritari pe aceste meleaguri, vom fi dominaţi de etnia romă", a afirmat prefectul.

Prejudecăţile continuă

Cei puţin peste 46.600 de romi din Mureş nu sunt, totuşi, prea iubiţi de către ceilalţi localnici. Un exemplu în acest sens este scandalul mutării ţiganilor de pe strada Băneasa în cartierul Mureşeni. Speriaţi de decizia primăriei de a muta în zona lor peste 100 de romi, locuitorii cartierului Mureşeni şi au  semnat o petiţie în care atrăgeau atenţia asupra faptului că se tem pentru siguranţa lor, cu astfel de vecini. Romii fuseseră mutaţi acolo pentru că pe terenul unde locuiau până atunci urmau să fie construite blocuri ANL. În final, municipalitatea a cedat presiunilor şi a găsit un loc izolat unde i-a strămutat pe ţigani. „Pe mine, personal, mă bucură această veste. Poate că astfel va fi cu adevărat recunoscută şi această etnie ca o entitate socială la nivel local. Numărul romilor cred, totuşi, că este mai mare, pentru că mulţi s-au declarat români sau maghiari la recensământ. Eu sunt total împotriva ajutoarelor sociale care să reprezinte unica sursă de venit a romilor, dar pe de altă parte nu sunt de acord nici cu tăierea oricărui ajutor acordat acestei etnii. Există foarte multe prejudecăţi în rândul românilor şi maghiarilor îndreptate către romi, nimeni nu poate contesta asta, iar mentalul colectiv nu poate fi schimbat decât prin eforturi susţinute din partea ambelor tabere”, ne-a declarat Koreck Maria, preşedintele Asociaţiei Divers, al cărei scop este acela de a-i integra social pe romi prin intermediul programelor specializate.

În Târgu-Mureş, din cei 127.849 de locuitori rezultaţi în urma recensământului din 2011, 3.134 s-au declarat de etnie romă.