Târgu Mureş: Distrugere - Au dispărut multe livezi de meri, însă producţiile rămase sunt bune
0
Zonă recunoscută, tradiţional, ca „patria mărului şi a prunului”, în ultimii ani Mureşul a rămas fără jumătate dintre livezile de meri de odinioară. Dacă în 1989, judeţul avea 8.460
Zonă recunoscută, tradiţional, ca „patria mărului şi a prunului”, în ultimii ani Mureşul a rămas fără jumătate dintre livezile de meri de odinioară. Dacă în 1989, judeţul avea 8.460 de hectare de livadă, acum mai există doar 4.128 hectare de plantaţii pomicole. Şi dintre acestea, mai multe de 1.500 de hectare sunt complet în paragină.
Meri se mai cultivă doar în bazele pomicole de la Reghin, Batoş şi Culpiu, pe 2512 hecatre. Directorul DADR Mureş, Liviu Timar, spune că livezile de la la fostul IAS Zagar, din Târnaveni, Livezeni şi Pănet au fost distruse, la fel ca şi ca şi fostele CAP-uri de la Albeşti, Roşiori, Ţigmandru şi Berghia. „Ca urmare, neaplicând o tehnologie uniformă pe toata suprafaţa, bolile nu au putut fi stârpite, iar livezile au fost epuizate. Cele care mai există încă, urmează să fie defrişate, fiindcă pomii şi-au încheiat perioada de rodire”, explică Liviu Timar.
Încercări de revigorare, producţii bune
Directorul DADR spune însă că, în comparaţie cu alte judeţe ale tarii, Mureşul stă bine la capitolul culturi de pomi fructiferi. La unitatea pomicolă Batoş a fost realizată, în ultimii doi ani, o plantaţie super-intensivă de 50-60 ha, cu irigaţie prin picurare. În următorii ani vor fi plantate încă 50 ha în zona Reghinului.
Conform statisticilor de la DADR, anul acesta avem recotă de 53.100 tone de mere, din soiuri precum Deliciosul Auriu, Ionatanul sau Generosul.
Cea mai mare parte a cantităţii provine din culturi profesionale, însă sunt şi mere cultivate în livezile micilor producăroi particulari. În zonă există încă localnici care se zbat să mai facă pomicultură, demonstrând că mărul autohton nu a pierdut încă bătălia fructele de import care au invadat pieţele.
Se încarcă comentariile...
