Târgu-Mureş: O lumânare pentru eroul Tiberius Petre, ucis pe front în Afganistan

Târgu-Mureş: O lumânare pentru eroul Tiberius Petre, ucis pe front în Afganistan

Ziua Armatei Române este marcată în fiecare an prin depuneri de coroane la monumentele dedicate ostaşilor români căzuţi la datorie. În acest an, coroanele vor fi depuse pe încă un mormânt, cel al maiorului post-mortem Tiberius Petre, mureşeanul căzut la datorie în 3 aprilie 2009 în Afganistan. Cotidianul Adevărul de Seară vă prezintă în exclusivitate povestea soţiei acestuia, Dorina Petre şi modul în care aceasta a reuşit

Mureşeanca Dorina Petre, de 30 de ani, mamă a unei fetiţe de 2 ani jumate poartă astăzi haina militară, la fel ca şi soţul ei maiorul post-mortem Tiberius Petre, de 32 de ani, căzut la datorie în data de  3 aprilie 2009 în Afganistan.  Cu toate că au trecut aproape şapte luni de atunci suferinţa îi este încă vie, iar simpla pomenire a numelui soţului ei îi umple ochii de lacrimi.

„N-am reuşit încă să trec peste ce s-a întâmplat. E prea repede şi e prea greu...Singura care mă face să merg mai departe este fetiţa”, spune printre lacrimi Dorina Petre. Într-adevăr micuţa de doi ani jumate este raza sa de speranţă, pentru ea munceşte, pentru ea se abţine să nu plângă atunci când dorul de soţ o apasă.

„N-am putut să-i spun fetiţei ce s-a întâmplat cu tatăl ei, deocamdată e prea mică pentru a ştii adevărul. Ea crede şi acum că e plecat la lucru, vorbeşte despre el ca şi cum ar fi încă în viaţă. Mergem împreună la mormânt, ştie că acolo e tati, dar încă nu conştientizează ce s-a întâmplat", spune Dorina Petre.

Dorina şi Tiberius Petre au avut o căsnicie fericită, îşi vorbeau deschis mereu, iar ea, ca soţie a unui militar aflat la a doua misiune în teatrul de operaţiuni din Afganistan ştia la ce să se aştepte. Cu toate astea vestea cea rea a căzut ca un trăznet. „Ştiam de riscuri, ştiam că se poate întâmpla ceva rău, dar nu credeam niciodată că ni se va întâmpla nouă. Am fost optimistă până în ultima clipă. Când am aflat vestea pe moment n-am avut nici o reacţie, acum, cu timpul, încep să percep ce s-a întâmplat”, spune Dorina Petre.

Deşi ar avea tot dreptul să se revolte pentru că soarta i l-a luat pe cel care îi era sprijin la bine şi la rău, Dorina Petre nu dă vina pe nimeni pentru ce s-a întâmplat. „Nu învinovăţesc pe nimeni, nu ştim niciodată ce ni se poate întâmpla. Am ştiut la ce riscuri se expune, dar toată viaţa e un risc, oriunde ţi se poate întâmpla ceea ce ţi-e scris”, declară Dorina Petre.

Soarta a fost crudă cu ea şi cu fetiţa ei, dar Dorina Petre nu s-a dat bătută, ba mai mult, parcă a împrumutat din curajul soţului ei pentru a merge mai departe. „Am simţit că trebuie să fiu acolo unde a fost el înainte, de aceea am acceptat postul de ofiţer în cadrul Armatei, unde activez deja de patru luni. Înainte lucram ca şi inginer la Uzina de apă, iar aici lucrez într-un domeniu conex cu ceea ce făceam înainte”, a mai spus Dorina Petre.

Viaţa merge înainte cu bune şi cu rele. Dorina Petre se bucură că are alături familia şi prietenii, iar cea care-i înseninează ziua e fetiţa. Amintirile sunt însă vii şi nu se vor şterge niciodată.