Meşterul croitor de altădată ale cărui costume populare au ajuns la expoziţii internaţionale în Paris şi New York. Atelierul i-a fost închis de către comunişti
0
Costică Găvănescu a început să lucreze ca ucenic în atelierele de croitorie ale unor meşteri renumiţi din Târgu Jiu în perioada interbelică şi, după doar câţiva ani, a ajuns furnizorul costumelor populare gorjeneşti pentru teatrele din Bucureşti şi Iaşi. Hainele croite în atelierele sale au fost incluse în expoziţii internaţionale de la Paris, Berlin şi New York.
Constantin Găvănescu s-a născut în comuna Corneşti, în 1892, şi a decedat în 1972. Mama sa a murit la naştere, iar Costică Găvănescu a avut norocul ca nişte rude să aibă grijă de el. A absolvit în comuna natală şcoala primară, apoi a fost adus la Târgu Jiu pentru a învăţa o meserie ca să trăiască pe propriile picioare. Era copil când a început ucenicia la Pantelimon Bărbulescu şi Vasile Brăete.
„Rudele l-au adus apoi în Târgu Jiu şi a devenit ucenic în atelierele de croitorie ale lui Pantelimon Bărbulescu şi Vasile Brăete, meşteri renumiţi ai acelor vremuri. A ucenicit la aceştia vreme de 10 ani, după care a devenit lucrător. În 1916 a fost trimis pe front. Avea 24 de ani. (…) În primii ani de după 1918 a devenit asociat al fostului său meşter, Vasile Brăete, în cadrul unui atelier de croitorie”, menţionează Ion Duguleanu în cartea „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine”.
Premiat la expoziţia de la Berlin
Nu a trecut mult timp de la asocierea cu meşterul Vasile Brăete, iar Costică Găvănescu şi-a dorit să pornească o afacere proprie, deoarece a demonstrat că are succes. A deschis un atelier de croitorie în care realiza costume populare în stilul tradiţional gorjenesc. Era foarte priceput şi, în scurt timp, şi-a deschis atelierul său.
„Magazinul de Hăinărie al lui Costică Găvănescu” a devenit cel mai cunoscut şi apreciat. „A angajat mai mulţi ucenici şi lucrători şi produsele sale aveau o mare căutare, nu numai în judeţ. I se făceau comenzi de către sătenii din partea de nord a judeţului Gorj care purtau în mod obişnuit costumul popular schileresc. Îl solicitau intelectualii judeţului care se îmbrăcau în aceste costume la sărbători şi cu ocazia unor festivităţi”,
mai arată Ion Duguleanu.
Conform unui document prezentat în volumul lui Ion Duguleanu, în anul 1938, meşterul Costică Găvănescu a fost premiat la expoziţia de la Berlin
A fost decorat cu medalia Meritul Comercial şi Industrial Clasa I
Meşterul croitor Costică Găvănescu a confecţionat costume populare gorjeneşti pentru teatre din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi şi a trimis haine create în atelierul său de la Târgu Jiu la expoziţii internaţionale. Astfel, creaţiile sale, atent lucrate şi respectând tradiţia meleagurilor natale, au făcut parte dintre obiectele expuse la Paris, Berlin şi New York. „În anul 1937, ca preţuire pentru activitatea sa, a fost decorat cu medalia Meritul Comercial şi Industrial Clasa I. În anul următor, Primăria Târgu Jiu l-a răsplătit cu un premiu şi cu o diplomă de onoare. În atelierele lui Costică Găvănescu s-au format viitorii lucrători în domeniu, iar meşterul a fost, pentru ei, nu numai iniţiator în arta meseriei, ci şi un îndrumător în viaţă. Pe mulţi dintre ei i-a cununat şi i-a înzestrat cu zestre!”, arată Ion Duguleanu.
Şi-a dorit înfiinţarea unei şcoli profesională de artă populară
Constantin Găvănescu a visat să poată înfiinţa o şcoală profesională de artă populară pentru ca tinerii din judeţ să înveţe să confecţioneze costume populare gorjeneşti. Costică Găvănescu ţinea la tradiţiile Gorjului, a încercat să pună în practică acest vis, dar, din păcate, nu a reuşit. În 1948, atelierul i-a fost închis.
Atelierul i-a fost închis de comunişti
Casa Costică şi Ioana Găvănescu se afla pe strada Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu. Era o clădire impunătoare. Imobilul a fost construit în anul 1934 şi era destinată atât activităţilor comerciale, dar şi traiului. „Imobilul a fost proiectat şi zidit de meşterul de origine italiană Luigi Pittini. Avea fundaţia din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, (…) avea atunci 23 de încăperi cu diverse destinaţii. Spre nord, până în strada Traian, erau atelierele de croitorie, la parter era o prăvălie în care se vindeau costumele populare în stil gorjenesc. (…) Casa a fost folosită de familia Găvănescu până în 1950, când a fost naţionalizată. (…) după 1980, la un moment dat, imobilul a fost demolat, fiind păstrat doar zidul de sud şi balconul”, se mai arată în cartea lui Ion Duguleanu.
Se încarcă comentariile...
