Inginerul care a ridicat Coloana „fără de Sfârşit“. Procedeul pe care l-a folosit pentru prima dată în România

Inginerul Ştefan Georgescu Gorjan                                                FOTO: facebook.com/dordebrancusi

Coloana „fără de Sfârşit“ din municipiul Târgu Jiu, care face parte din Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, realizat de Constantin Brâncuşi, este cea mai cunoscută operă de artă din România. Pe lângă geniul lui Brâncuşi, un rol esenţial la ridicarea renumitei Coloane l-a avut inginerul Şfefan Georgescu Gorjan, inginerul şef al proiectului.

Coloana „fără de Sfârşit“ a fost inaugurată la data de 27 octombrie 1938, fiind, pe lângă o genială operă de artă, şi o izbândă tehnică a vremii, la baza căreia se află inginerul Şfefan Georgescu Gorjan. Coloana are o înălţime de 29,35 de metri şi este formată din 16 module. 

Lucrarea a fost turnată în fontă în  septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroşani. Proiectul de execuţie şi calculele au fost realizate de inginerul Nicolae Hasnaş, iar execuţia stâlpului a fost coordonată de maistrul-şef Nicolae Hasnaş, iar cel care l-a executat a fost Ion Romoşan. Maistru tâmplar Ion Romoşan s-a ocupat de execuţia modelului în lemn al modulelor, care s-a aflat într-o strânsă colaborare cu Brâncuşi. 

Alămirea s-a făcut tot la atelierele de la Petroşani. Procedeul folosit a fost pulverizarea sârmei de alamă, care a fost folosit pentru prima dată în România. Toate operaţiunile au fost supervizate de controlate de Şfefan Georgescu Gorjan.

Absolvent al Şcolii Politehnice din Bucureşti

Ştefan-Ioan Georgescu-Gorjan s-a născut pe 11 septembrie 1905, în Craiova. A urmat, între anii 1912 – 1916,  cursurile Şcolii Primare „Petrache Poenaru“ din Craiova, apoi Liceul „Carol“. A urmat Şcoala Politehnică din Bucureşti, specialitatea electromecanică şi, în paralel, Facultatea de Litere şi Filosofie. 

Ştefan-Ioan Georgescu-Gorjan a obţinut, în anul 1928, diploma de inginer şi s-a angajat la Societatea Anonimă Română pentru Exploatarea Minelor de Cărbuni „Petroşani“.

Pretenţiile lui Brâncuşi

Constantin Brâncuşi i-a prezentat lui Ştefan-Ioan Georgescu-Gorjan ideea privind realizarea unui monument dedicat eroilor, dar şi materialele din care să fie realizat: „Să se încastreze în beton baza unui stâlp solid de oţel, pe care să se tragă, suprapunându-se, ca nişte mărgele uriaşe, goale în interior, «elementele» spaţiale identice ale Coloanei. Îmbinarea perfectă a elementelor la rosturi avea să asigure impresia de continuitate“. 

La începutul anului 1935, inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan i-a prezentat lui Brâncuşi soluţia tehnică a Coloanei. „Georgescu-Gorjan şi Brâncuşi, pornind de la formula armoniei plastice, raportul 1:2:4, utilizată de sculptor la toate coloanele sale din lemn, stabilesc ca fiecare trunchi de piramidă, care formează un element, să aibă latura mică de 45 cm, latura mare de 90 cm, iar înălţimea de 180 cm. Au mai convenit ca monumentul să aibă 15 module întregi şi câte o jumătate de modul la capete, rezultând o înălţime totală de 29,35 m. În această discuţie, Georgescu-Gorjan şi-a folosit întreaga lui măiestrie inginerească pentru ca, pornind de la mijloacele tehnice şi financiare de care se dispunea, să materializeze ideile lui Brâncuşi. Stâlpul central, de secţiune pătrată, cu latura de 42 cm, pentru ca mărgelele să nu se rotească, a fost proiectat de Georgescu-Gorjan şi executat din trei tronsoane de oţel, de 8,93 m, 10 m şi 9,4 m lungime, pentru a putea fi transportate cu căruţele pe defileul Jiului. Modelul în lemn al mărgelelor, cum numea Brâncuşi elementele coloanei, a fost făcut de maistrul tâmplar Carol Flişek, în colaborare directă cu Brâncuşi. Brâncuşi a cioplit cu răbdarea-i cunoscută o faţetă a modelului din lemn de tei, rezultând o suprafaţă cu o curbură aproape imperceptibilă, iar celelalte faţete le-a executat maistrul Carol Flişek. În prima zi a lunii septembrie 1937 modelul de turnătorie a fost gata, iar turnarea din fontă a început pe 16 septembrie. Peste o lună, pe 18 octombrie, mai rămăseseră de turnat două module. Între timp, Georgescu-Gorjan a făcut mai multe probe de montare pe orizontală. Confecţionarea stâlpului a început la 14 septembrie. Primul tronson, în greutate de 9.000 kg, a plecat spre Târgu Jiu pe 12 octombrie. Transportul s-a făcut cu carele şi a durat trei zile. La 18 octombrie au fost expediate şi celelalte două tronsoane, asamblarea lor prin sudare fiind programată pentru 23 octombrie. Construcţia a fost finalizată pe 15 noiembrie. În etapa finală coloana trebuia metalizată în galben, aşa cum cerea Brâncuşi“, scria profesorul Gheorghe Manolea, de la Universitatea din Craiova pe blogul său.

Tatăl inginerului l-a ajutat pe Brâncuşi în tinereţe

Legătura dintre Ştefan Georgescu-Gorjan şi Brâncuşi era mai veche, chiar din copilăria inginerului. Marele sculptor îi spunea „naşule“ tatălui inginerului. În tinereţea sa, Brâncuşi îşi căuta de lucru la prăvăliile din Craiova, atunci când plecase din satul său natal, Hobiţa. Tatăl iginerului avea o prăvălie şi l-a ajutat să îşi găsească de lucru la prăvălia lui Ion Zamfirescu. Mai mult decât atât, a strâns bani pentru ca talentatul tânăr să se poată înscrie la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti.