FOTO „Bijuteriile“ artei populare pot fi admirate la Muzeul Judeţean

Cele mai frumoase produse de artă tradiţională realizate de meşterii care activează în cadrul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu pot fi admirate în cadrul unei expoziţii deschise în cadrul Muzeului Judeţean Gorj.

Vase din lut pictate cu motive tradiţionale, covoare şi costume populare, icoane pe sticlă şi pe lemn, diferite sculpturi, reproduceri din lemn după monumente renumite, ceramică pot fi admirate în expoziţia «Artă şi Meşteşug» deschisă la Muzeul Judeţean.

Ianis Gârbaciu, purtătorul de cuvânt al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, a spus toţi meşterii instituţiei au participat la realizarea expoziţiei:  „Manifestarea a devenit una de tradiţie pentru această perioadă a anului. Expoziţia este realizată cu ajutorul celor 20 de meşteri populari pe care îi avem la această oră pe lângă instituţia noastră. Vreau să le mulţumesc pentru faptul că reuşesc, zic eu, să ducă mai departe meşteşugurile tradiţionale ale noastre, ale gorjenilor, cu ajutorul elevilor dumnealor de la secţiile externe ale SPA Târgu-Jiu”.

La vernisajul expoziţiei a fost prezent şi Pompiliu Ciolacu, directorul Palatului Copiilor Târgu Jiu. Acesta a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul cu puţini dintre meşterii populari au continuatori, iar meşteşugurile ar putea să dispară odată cu ei: „Gorjul încă mai este lada de zestre a artei tradiţionale româneşti. Încă se mai găsesc meşteri care să ducă mai departe ceea ce strămoşii noştri au lucrat cu migală, cu plăcere şi cu suflet. Eu îi cunosc pe toţi aceşti meşteri, nu numai prin faptul că am participat în tot judeţul la tabăra de cercetare etnofolclorică, dar şi prin faptul că pe unii dintre ei i-am ridicat, ca să spun aşa, şi i-am dus mai departe oamenilor, ca să vadă şi alţi oameni ceea ce fac ei sau poate ceea ce ar fi făcut foarte bine nu ar fi ştiut nimeni dacă noi nu am fi încercat să-i ridicăm, să-i aducem la târgurile pe care le organizăm aici la Târgu-Jiu, la târgurile meşterilor populari din ţară, dar şi la târgurile internaţionale. Foarte, foarte puţini meşteri populari au continuatori. Din cercetările pe care le-am făcut noi, peste 90% dintre meşterii populari din Gorj nu mai continuatori, ceea ce înseamnă că în momentul în care ei se vor duce acolo unde ne ducem cu toţii, meşteşugul lor va muri. Şi e păcat”.

Alexandru Bratu, directorul Şcolii Populare de Artă, a spus că intenţionează să extindă colaborarea şi cu alţi meşteri populari: „Şcoala Populară de Artă, prin intermediul celor 20 de meşteri, prin intermediul altor instructori, doreşte să transmită generaţiilor viitoare ceea ce are Gorjul cel mai de preţ – sufletul său. Suntem onoraţi că avem colaborarea acestor meşteri şi vom încerca să implicăm şi alţi meşteri pentru a transmite pe mai departe tradiţia gorjenească”.

„Nu fac comerţ cu asemenea produse“

Ionel Traian, din Târgu Cărbuneşti, realizează machete din lemn. Lucrările realizate de el sunt speciale şi foarte greu de realizat. „Particip de regulă la toate acţiunile organizate de instituţiile de cultură ale judeţului Gorj. Mă bucur că am ocazia să expune produsele pe care le realizez. Colaborez cu SPA. Cu greu lăsăm urmaşi pentru că totul se vrea foarte repede realizat, totul se vrea în câteva zile să se înveţe, or asta nu se poate realiza. Se pot realiza în timp şi trebuie să ai o pasiune ca să poţi să faci asemenea lucrări de artă. Nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar însuşi modul lor de realizare este o artă. Îmi ia foarte mult timp să le realizez. De altfel, la expoziţiile la care am participat în afara ţării au fost foarte mult apreciate. În general, îmi ia cam o lună de zile să realizez Mănăstirea Curtea de Argeş sau Catedrala din Timişoara, aşa cum este ea, cu toate detaliile. Nu le valorific. Nu fac comerţ cu asemenea produse. Eu sunt profesor, acum am ieşit la pensie şi poate, zic, o să intru în circuitul meşterilor populari dar nici salariul de profesor, nici pensia nu-mi permite să-mi deschid o societate pentru că nu sunt atât de apreciate şi nu poţi să-ţi câştigi existenţa din asemenea…E un hobby. Eu am încercat să-l transmit mai departe. Băiatul meu a lucrat o perioadă cu mine dar acum nu mai are timp”

Dumitru Coneru, unul dintre ultimii olari

Meşterul Dumitru Coneru, în vârstă de 72 de ani, îşi prezintă în cadrul expoziţiei produsele de ceramică. „Provin din satul de olari Gălăşoaia. Îmi vând produsele în piaţă în Târgu-Jiu, pe la Pocruia, la bâlciuri, etc. Nu prea mai merge vânzarea. Se cumpără şi castroane şi ulcioare şi căni şi ulcele, mai mult pentru pomeni, pentru înmormântări; în rest, oale de mâncare; la foc, la ţară, fac oamenii mâncare în oale de lut“, povesteşte unul dintre ultimii olari din Gorj. Dumitru Coneru are o mare părere de rău că tradiţia olăritului dispare din judeţul Gorj: „Îmi pare rău că de la etatea mea şi până la copiii pe care îi învăţăm acum nu ştie nimeni să lucreze. Era o tradiţie dar nu a mai organizat nimeni nimic, nu s-a mai interesat nimeni. Eu unul, dacă eram profesor, făceam e dracu-n patru şi tot învăţam 5-6 elevi, care vroiau, care îi place“.

Vase din lut pictate cu modele deosebite

Daciana Ungureanu, profesor de artă decorativă la secţia externă Novaci a Şcolii Populare de Artă, pictează într-un mod deosebit şi unic diferite vase din lut, care sunt transformate, astfel, în adevărate lucrări de artă: „Mă inspir din arta tradiţională românească, în special din ii, din covoare, din brâuri. Preiau de acolo motive tradiţionale vechi şi le transform în stilul meu personal. E vorba de motive decorative foarte vechi, precum cocoşul, hora, motive vegetale, motive geometrice, steaua cu opt colţuri, calul, bradul, etc. Sunt lucrări realizate în acrilic pe ceramică, dar şi pe pânză şi pe hârtie. Vasele sunt realizate de domnul Retezeanu, olarul Târgu-Jiului, care a lucrat la SPA. E o muncă pe care nu poţi să o faci aşa, oricând, oricum, în orice condiţii. Când îţi vine inspiraţie, când este lumina care să-ţi permită, locul ş.a.m.d. Fac un obiect în mai multe şedinţe, în mai multe zile. În nici un caz într-o singură zi nu se termină nimic. Culori acrilice, cu aplicaţii de folie de aur. Am pornit de ie. Aşa cum sunt paietele pe altiţa iei, am dorit să pun acel pătrăţel de folie de aur, care îi dă o notă distinsă. La Novaci am elevi cu care fac exact acelaşi lucru”