Târgu-Jiu: Verişorul lui Ionuţ Dolănescu face să răsune Doina Gorjului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acordeonistul Lucian Constantin face parte din Ansamblul Profesionist Doina Gorjului de mai bine de două decenii şi interpretează suite de dansuri populare din toate zonele ţării.

A iubit atât de mult meseria de acordeonist, încât şi acum, după 20 de ani de muncă neîntreruptă în cadrul Ansamblului Profesionist Doina Gorjului, Lucian Constantin poate să declare că instrumentul la care cântă este „prietenul său de suflet“. Acesta a copilărit în satul Pleşoiu, din judeţul Vâlcea şi, deşi a făcut parte dintr-o familie cu puternice rădăcini în folclorul românesc, maestrul muzicii populare nu şi-a împlinit atât de uşor visul de a deveni un instrumentist celebru. „Străbunicul meu Doană cânta la vioară, iar unchiul Mariei Ciobanu, Coadă, cânta la chitară. Apoi bunicul meu Lămbiţă Mitrănescu, un vestit lăutar din zonă, cânta împreună cu fratele Mariei Ciobanu, Mitică Ciobanu, la ţambal. Şirul s-a continuat cu Maria Ciobanu, regina muzicii populare româneşti, apoi tatăl meu Biţă cânta la acordeon şi mama Niculina Constantin cu vocea. Legătura de rudenie cu Maria Ciobanu este prin bunica dinspre tată, care era vară din fraţi cu mama dânsei. A fost un întreg arbore genealogic“, declară acordeonistul.

A învăţat singur să cânte la acordeon

Părinţii s-au opus iniţial şi au încercat să-l îndepărteze de această pasiune, însă Lucian Constantin a preferat să cânte pe furiş şi să înveţe să mânuiască de unul singur acordeonul. „Părinţii mei la început nu m-au lăsat şi îşi doreau să urmez şcoala. M-am dus la şcoală în sat şi apoi am făcut liceul la Slatina. Când veneam în vacanţă luam acordeonul pe furiş şi încercam să cânt, iar tata mă certa. În armată, după liceu, aveau acordeon în unitate şi o metodă de învăţare. De-atunci am început să studiez, de la 19 ani. Când am venit din armată, tatăl meu mi-a cumpărat primul acordeon, pentru că a văzut că nu are ce să-mi facă. Atunci m-au luat pe la nunţi împreună cu formaţia dânşilor, formaţia lui Biţă“, povesteşte Lucian Constantin. În anul 1989, acordeonistul s-a mutat în oraşul lui Brâncuşi, devenind angajatul Ansamblului Profesionist Doina Gorjului, având acum funcţia de maestru corepetitor. În paralel colaborează şi cu Şcoala Populară de Artă, din anul 2007, unde îl are alături pe fostul coregraf al Doinei Gorjului, Tică Mirulescu.

La nunţi cântă cu Ionuţ Dolănescu

În ceea ce priveşte Doina Gorjului, Lucian Constantin se poate mândri că a fost în 12 ţări cu ansamblul, ridicând publicul în picioare, mai ales în Franţa, unde, la o recepţie, într-o comună, în timp ce cânta cu acordeonul o pasăre a zburat şi s-a pus pe instrument şi a stat acolo preţ de un minut, spre surprinderea celor prezenţi. La spectacole cântă împreună cu orchestra, avându-i alături pe cei doi dirijori Aurel Blondea şi Marcel Parnica. Marea dragoste a întâlnit în urmă cu 20 de ani, iar în mai puţin de 10 luni s-a şi căsătorit, având împreună două fete cu care se mândresc. Soţia sa este solistă vocală şi cântă împreună la nunţi, alături de verişorul lui Lucian, Ionuţ Dolănescu.

Ce-i place:
„Muzica. Îmi place călăria, chiar dacă nu mai am posibilitatea să practic acest sport. Călătoriile îmi plac de când eram copil. În anii de liceu călătoream imaginar pe hartă, prin mai multe ţari, iar după revoluţie visul mi s-a împlinit. Am avut ocazia să vizitez ţări precum Franţa, Germania, Italia, Israel, Turcia, Ungaria şi Serbia, dar cel mai mult mi-a plăcut cea dintâi, întrucât acolo am avut şi mult succes alături de Ansamblul Profesionist Doina Gorjului.“

Ce nu-i place:
„Nu suport minciuna şi invidia. Prietenii mei, puţini la număr, sunt adevăraţi. Când simt că cineva este invidios şi recurge la minciună pentru a-şi masca invidia, mă îndepărtez şi devin indiferent. Nedreptatea nu o suport. Mă aprind repede atunci când cineva mă supără, iar apoi las timpul să-şi spună cuvântul. Nu-mi place să aud că oamenii se laudă cu ceva care nu este adevarat.“


Când aţi venit la Ansamblul Profesionist Doina Gorjului?

În luna ianuarie a anului 1989. Iniţial am lucrat în calitate de instrumentist, la acordeon, la secţia orchestră. După trei ani am trecut la secţia balet, unde sunt şi astăzi ca maestru corepetitor, iar acest lucru înseamnă că toate suitele, la repetiţie, se desfăşoară cu mine, iar apoi pe scenă împreună cu orchestra. Când începe programul, dimineaţa se efectuează studii clasice şi apoi se trece la folclor din toate zonele ţării. La ora actuală avem repertoriu flocloric din toate zonele ţării.

Ce vă bucură cel mai mult?

Am reuşit să progresez pe plan muzical şi bucuria mare este că şi fetele mele mă urmează necondiţionat. Nu mi-aş fi dorit să facă altceva decât ceea ce le place. Am studiat singur acordeonul, atât la început, cât şi pe parcurs. Am învăţat să cânt după discuri, pe care le ascultam la pick-up, reuşind să învăţ mai multe stiluri de la acordeonişti de seamă, printre care Marcel Budală, Ilie Udilă, Vasile Pandelescu, Nicolae Onilă, pe care i-am ascultat la discuri. Stilul lui Pandelescu mi-a plăcut cel mai mult. A fost şi va rămâne un model.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite