Un prinţ camerunez la curtea baronului Mischie

Ibrahim este un tânăr camerunez de viţă regală care a venit ca voluntar în judeţul Gorj, prin intermediul unei organizaţii non-guvernamentale. Acesta locuieşte în comuna Godineşti în casa celui care a fost supranumit baron al judeţului Gorj, Nicolae Mischie, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj.

Ibrahim Ngou este, în vârstă de 25 de ani, este unul dintre membrii familiei regale a provinciei Bamun din Camerun şi, potrivit tradiţiei, ar trebui să ajungă la un moment dat la tron. Bunicul său este rege acum, după ce tatăl acestuia şi străbunicul lui Ibrahim a murit. Cu toate că este o persoană importantă în regiunea de unde provine, Ibrahim a preferat să vină în România ca voluntar, fiind un membru activ al unei asociaţii din Camerun care desfăşura acţiuni sociale. Tânărul camerunez a ajuns la Godineşti în toamna anului trecut şi ar urma să plece în luna septembrie, dar s-a ataşat foarte mult de gorjeni şi şi-a făcut mulţi prieteni, astfel că îşi doreşte să rămână aici şi să se înscrie la cursurile facultăţii de relaţii internaţionale din cadrul Universităţii Constantin Brâncuşi. Tânărul de culoare locuieşte chiar în casa din comuna Godineşti a fostului baron de Gorj Nicolae Mischie. Ibrahim se îngrijeşte de gospodăria lui Nicolae Mischie. Are grijă de doi căţei negri care au rămas fără mamă pentru că aceasta a murit. Ibrahim este în relaţii foarte bune cu familia Mischie, proprietara casei în care locuieşte. Nu de puţine ori, Nicolae Mischie i-a gătit diferite feluri de mâncare atunci când a venit la Godineşti. „Îl respect pe domnul Nicolae Mischie şi pe cei din familia dumnealui. Am discutat foarte mult cu şi atunci când a venit pe la Godineşti mi-a gătit nişte mâncărurui tradiţionale foarte bune“.  

Se roagă pe un covor special

Ibrahim este musulman şi are un covor special în camera în care locuieşte din casa lui Nicolae Mischie pe care se roagă în fiecare zi. Numele său se traduce prin expresia: Puterea lui Dumnezeu este în toată lumea. A reuşit să se adapteze şi la climă. Iarna a fost cea mai dificilă parte a anului pentru că a fost nevoit să înfrunte temperaturi nebişnuit de mici pentru el. A văzut şi a simţit pentru prima dată în viaţa lui fulgii de nea. La început, familia lui Ibrahim a fost îngrijorată de alegerea făcută de el de a veni în România. Până la urmă a trebuit să accepte demersul făcut de acesta şi chiar hotărârea pe care a luat-o de a rămâne să studieze în oraşul lui Brâncuşi.

Prieten cu sătenii din Godineşti

Ibrahim a participat la mai multe acţiuni organizate de Asociaţia Tinerii fără Frontiere. A susţinut cursuri de limba franceză şi engleză cu elevii din Godineşti şi a organizat expoziţi cu diferite obiecte pe care le-a adus din Camerun. Cele mai frumoase amintiri au fost atunci când a mers să strângă bunuri pentru familiile sărace sau când a reuşit să le aducă un zâmbet pe feţele copiilor.
S-a adaptat foarte repede la condiţiile din Godineşti. A învăţat într-un timp foarte scurt cuvintele uzuale din limba română şi se poate descurca în orice situaţie. A învăţat să sape, să taie lemne sau să pescuiască. A fost dornic să înveţe toate aceste lucruri noi pentru el. Nu i se par grele pentru că le face din plăcere.
Sătenii din Godineşti îl privesc acum pe Ibrahim ca pe unul de-al lor, cu toate că la început s-au speriat puţin de înfăţişarea sa. Unul dintre vecinii şi prietenii camerunezului este Ion Mischie, în vârstă de 58 de ani. Cei doi discută în română şi în franceză despre diferite subiecte, de la sport şi până la politica internaţională. „Este un băiat deştept. L-am luat cu mine şi la pescuit. Mă înţeleg foarte bine cu el. M-a ajutat în gospodărie la orice fel de muncă. A dat cu sapa şi l-am învăţat să taie lemne pentru că eu sunt tâmplar. Nu oboseşte şi mi-a spus că este sportiv. Ibrahim a stat cu noi şi la petreceri, la grătar, şi ne-am distrat pe cinste“, a spus Ion Mischie.  

Click pe fotografie pentru FOTOGALERIE.

Ionela Sulea, mentorul lui Ibrahim, spune că voluntarul este unul dintre cei mai destoinici pe care i-a coordonat: „Îmi place pentru că se implică în toate acţiunile pe care le organizăm. S-a adaptat foarte bine şi a învăţat câteva cuvinte în limba română“.