Transalpina, locul în care cerul se întâlneşte cu pământul
0
Zeci de mii de maşini au tranzitat Drumul Regelui în ultima lună. În timp ce unii se mulţumesc doar să imortalizeze frumuseţea peisajului, alţii preferă parapanta şi mountain bike-ul.
Cea mai înaltă şosea din ţară, denumită şi Drumul Regelui, care face legătura între Transilvania şi Oltenia şi se întinde pe 148 de kilometri, a devenit una dintre principalele atracţii din România, acest lucru fiind demonstrat de numărul maşinilor care tranzitează zona. Frumuseţea Transalpinei a făcut ca vara să fie cel puţin la fel ca iarna, toate locurile de cazare fiind ocupate în sezonul estival.
„Marele câştig pentru absolut toată lumea este peisajul deosebit de care au parte turiştii atunci când ajung în zona alpină înaltă. Vin foarte mulţi turişti, s-a schimbat totul radical, toate structurile de cazare în Rânca au fost pline toată vara, chiar se plâng că nu pot face faţă la toate cerinţele. Clar e că de-a lungul unei luni putem vorbi de mii sau de zeci de mii de maşini. Turiştii sunt mult mai mulţi ca anul trecut, creşterea este explozivă”, declară Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj.
„Am fost pe Transalpina, pentru prima dată, în luna august. Am rămas profund impresionat de frumuseţea peisajelor, de seninul cerului şi de norii care păreau a se juca mult prea aproape de noi. Șoseaua este cea mai înaltă din România şi, din punctul meu de vedere, traseul este mult mai frumos decat Transfăgărășanul. Am văzut foarte mulți turiști, tineri care ieșiseră cu cortul sau pur și simplu la o plimbare pe munte. Merită văzută Transalpina, cred că ar trebui să fie pe lista multora”, a mărturisit unul dintre turişti.
Mese tradiţionale la înălţime
Cei care vor să se bucure de o masă tradiţională la înălţime pot apela cu încredere la stânele din zonă.
„Creasta Parângului este una din cele mai frumoase creste montane din România. Au posibilitatea ca prin Transalpina să atingă cea mai înaltă altitudine din ţară, de pe o şosea, aproape 2200 de metri, de-acolo se fac tot felul de trasee către zona de creastă, de lacuri glaciare de la Gâlcescu. Sunt multiple variante de a te plimba cu bicicleta, mountain bike şi cicloturism şi mai nou mici servicii de mese tradiţionale s-au dezvoltat la stânele din zonă, turiştii pot să achiziţioneze produse direct sau să servească o masă specifică zonei. Din partea înaltă a muntelui pot să zboare cu parapanta sau cu deltaplanul, alţii pot să culeaga fructe de pădure, afine, zmeură,ciuperci, bujorul de munte”, a încheiat Sabin Cornoiu.
Se încarcă comentariile...
