Târgu-Jiu: Sindromul Mădălina Manole face victime în Gorj: „Imediat după tentativă, trebuie să meargă la psihiatru“

Pentru că sinuciderile gen Mădălina Manole încep să devină un fenomen în România, psihologii gorjeni oferă câteva sfaturi utile pentru părinţii care au copii predispuşi să facă acest gest.

În ultimele zile, mai mulţi tineri gorjeni  au încercat să se sinucidă cu medicamente şi au ajuns pe patul Unităţii de Primiri Urgenţe din Târgu-Jiu. „Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la sfârşitul săptămânii trecute, fiind vorba despre tentativele de suicid prin intoxicaţii medicamentoase. Pentru că au avut o frecvenţă mai mare decât de obicei, am asociat cumva cu gestul pe care l-a făcut Mădălina Manole. Au fost şi şapte cazuri într-o tură de noapte, iar cei care au recurs la acest gest au vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani. Acum, cazurile sunt sporadice. Pe noi nu ne interesează foarte mult dacă a urmat gestul pe care l-a făcut Mădălina Manole. Întrebăm ce medicamente au luat şi cantitatea“, precizează Ana Duma, şefa Serviciului Judeţean de Ambulanţă Gorj. Psihologii îi sfătuiesc pe părinţii adolescenţilor care au încercat să-şi pună capăt zilelor să nu minimalizeze reacţiile copiilor. „Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ îşi produce moartea. Poate fi determinat de motive şi motivaţii endogene şi atunci vorbim de suicidul endogen- patologic sau poate fi determinat de evenimentele vieţii trăite survenind în timpul unei reacţii existenţiale şi atunci vorbim de suicidul exogen-nepatologic. Suicidul Mădălina Manole  şi celelalte tentative de suicid înregistrate corelează intens doar dacă este vorba de o reacţie existenţială şi atunci vorbim de un mimetism comportamental în situaţii de criză existenţială. În astfel de situaţii este nevoie să fie realizată o evaluare a riscului de sinucidere în funcţie de mai multe variabile. Se impune o atenţie deosebită pentru acele persoane care prezintă patternuri de gândire negative, relaţii interpersonale conflictuale, depresie severă, tentative multiple planificate, dorinţă de a muri, comunicare internalizată, realizări nesatisfăcătoare, conştientizare critică, afect greu de controlat, izolare socială. Dacă se constată un risc crescut suicidar se recomandă a se lua măsuri deoarece avem de-a face cu o urgenţă. Consider că un management corect instituit are calitatea de-a preveni aceste reacţii. Părinţii trebuie să-l asculte şi să nu minimalizeze reacţiile copilului ca fiind mofturi, să nu le eticheteze altfel. Imediat după tentativă, trebuie să meargă la psihiatru. Nu mai trebuie să considere că pot ei să intervină“, a declarat Maria Tomescu, psiholog clinician specialist.