Târgu-Jiu: Scrie istoria educaţiei din judeţul Gorj
0
Este în anul III de studii doctorale şi se află la catedră de mai bine de un deceniu şi jumătate. În tot acest timp a cercetat în arhive istoria educaţiei din zonă.
A copilărit în satul Ceplea, din comuna gorjeană Plopşoru, iar de viaţa de la ţară o leagă multe amintiri plăcute. „Am copilărit acolo, cu părinţii şi bunicii din partea tatălui, dar avându-i în apropiere şi pe cei ai mamei. Mă trezeam dimineaţa să merg la câmp, dar am fost şi premiantă din clasa a I-a până în clasa a VIII-a. Mi-a plăcut istoria dintotdeauna şi am citit foarte mult, mai ales beletristică“, mărturiseşte directoarea Colegiului Tehnic Henri Coandă.
După ce a urmat cursurile şcolii generale din satul natal, Marcela s-a îndreptat spre Liceul Sanitar din Râmnicu-Vâlcea, însă ironia sorţii a făcut să fie direcţionată spre Liceul Numărul 4 din oraşul lui Brâncuşi, din cauza notei obţinute la matematică. „Am intrat într-o clasă cu elevi selecţionaţi din cei respinşi la Râmnicu-Vâlcea. A fost cea mai bună clasă, în care, din 36 de elevi, 26 au luat la facultate“, mai spune târgujianca.
Pasionată de istorie
În perioada licelui, Marcela era nelipsită la olimpiadele de istorie şi la sesiunea de comunicări stiintifice ale alevilor, unde a obţinut locul I. Ce facultate a ales să urmeze după cursurile liceale? „Am ales istoria din prima, chiar dacă am terminat profil de mecanică. Am avut doi profesori de istorie foarte buni, la generală şi în liceu, care m-au determinat să aleg această facultate. Am făcut cinci ani în capitală, în care am citit permanent şi am avut bursă de merit. La vremea aceea, mergeam la teatru, la operă, nu mi-a scapat nicio piesa de teatru, ne simţeam în siguranţă, lucru care nu se mai întâmplă la ora actuală“, declară dascălul de istorie. În anul 1994 s-a întors la Târgu-Jiu, cea mai mare dorinţă a sa fiind aceea de a deveni profesor titular.
Se pregăteşte pentru lansarea unei noi cărţi
Încă din facultate a început documentarea unei cărţi care a văzut lumina tiparului în anul 2007, iar o parte din filele ei sunt folosite acum pentru teza de doctorat.
„Cartea se numeşte «Studiu asupra învăţământului gorjean, 1848-1918, Contribuţii documentare», pe care am documentat-o din al treilea an de facultate. Am mers la arhive. Cartea cuprinde situaţia învăţământului gorjean din acea perioadă, date şi statistici, numărul elevilor, numărul şcolilor din fiecare comună privind secolului al XIX-lea, constatând că atunci fetele mergeau prea puţin la şcoală. Astăzi nu mai e aşa. Salariile profesorilor, şi atunci, ca şi acum, erau mai mici decât ale altor categorii socio-profesionale, cu acelaşi nivel de pregătire“, încheie Marcela Mrejeru.
Aceasta, împreună cu o colegă, se pregăteşte să lanseze o nouă carte, intitulată «Studii de psihologie», care cuprinde trei studii despre comportamentul elevilor, integrarea lor în şcoală şi participarea acestora la orele de Educaţie Fizică. Marcela este în anul III la doctorat, la istorie, întrucât declară că îi place enorm cercetarea şi mai ales să pună pe hârtie detalii din istoria modernă.
De cât timp sunteţi dascăl?
Sunt la catedră din anul 1994, când am început să predau istorie la Liceul Numărul 5, ca suplinitor. Am devenit titular la Grupul Şcolar Constantin Brâncuşi Peştişani, în anul 1996, dar am fost detaşată în fiecare an la Liceul Numărul 5, care, din anul 2001, este intitulat Colegiul Tehnic Henri Coandă. Din 2003 sunt titulară aici, în urma unui concurs naţional, unde au fost 35 de candidaţi şi un singur post în oraş, iar de la 1 septembrie 2010 sunt directorul acestui liceu.
Cea mai mare realizare de până acum?
Pe plan profesional, faptul că sunt ceea ce mi-am dorit, profesor. Am scris o carte care a apărut în 2007, intitulată „Studiu asupra învăţământului gorjean, 1848-1918. Contribuţii documentare“şi urmează să public teza de doctorat care se numeşte „Biserica şi societatea în judeţul Gorj- 1864-1900“. Din facultate am documentat prima carte şi am mers trei ani la Arhivele Naţionale Bucureşti, dar şi la Arhivele Locale Târgu-Jiu.
Ce vă place?
Sinceritatea, în primul rând, dar şi echilibrul pe care trebuie să-l avem într-o societate cu multe dezechilibre. Îmi place la nebunie să călătoresc. Am vizitat toate colţurile ţării, dar şi Grecia. Intenţionez să văd Spania şi Italia. Îmi place să scormonesc trecutul şi să caut în arhive, unde am descoperit o sumedenie de lucruri interesante despre oamenii judeţului Gorj, din secolul XIX.
Ce nu vă place?
Ipocrizia oamenilor. Întâlnesc oameni cu două feţe, pe care îi tratez diplomatic, în sensul că nu am relaţii mai profunde cu astfel de persoane. Încerc să dovedesc că minciuna are picioare scurte, iar adevărul iese la iveală, chiar şi mai târziu. Am intuiţie şi fler la oameni şi nu m-am înşelat până acum. Prima impresie rămâne până la final, mi s-a demonstrat acest lucru.
Se încarcă comentariile...
