GALERIE FOTO /Scoicile de milioane de ani vechime din Valea Ibanului au atras investiţii din fondurile europene

În comuna gorjeană Scoarţa se află o rezervaţie naturală mai puţin întâlnită. Este vorba de un deal plin cu scoici provenite din perioada neozoică, adică în urmă cu multe milioane de ani, când se presupune că pe aceste locuri se întindea o mare. Scoicile nu reprezintă doar o curiozitate sau rămăşiţe supuse cercetării specialiştilor, ci au adus multe beneficii comunei, localnicii având o viaţă mai bună.

Rezervaţia de scoici «Valea Ibanului» din comuna Scoarţa a dus la creşterea condiţiilor de viaţă pentrui comunitatea locală. Astfel, Primăria Scoarţa a obţinut fonduri europene şi guvernamentale pentru realizarea unor investiţii în infrastructura localităţii mulţumită Rezervaţiei naturale «Valea Ibanului», care a atras mai multe puncte în favoarea celor două proiecte.

Alimentarea cu apă a cinci localităţi, lucrare care se află în faza finală, a fost realizată datorită scoicilor. „Fondurile pentru alimentarea cu apă a satelor Bobu, Mogoşeni, Câmpu Mare, Colibaşi şi Lazuri sunt acordate de guvern, pe baza Ordonanţei nr. 7. A contat faptul că avem o rezervaţie naturală şi am luat mai multe puncte, fără de care nu ştiu dacă se aproba acest proiect pentru a fi finanţat. Investiţia este realizată în procent de 95%, dar lucrările s-au oprit din cauza lipsei finanţării. În acest an nu s-a alocat niciun leu. Ar mai fi nevoie de o sumă de aproximativ 300.000 de lei“, a declarat primarul comunei primar, Aurelian Cotârlău. Totuşi, apa curge la pompele stradale.

Drum modernizat cu ajutorul scoicilo

O altă investiţie aprobată este de modernizare a unui drum sătesc cu finanţare prin măsura 322 de infrastructură rurală. Şi de această dată, scoicile au înclinat balanţa în favoarea comunităţii din Scoarţa. „Proiectul a obţinut 75 de puncte şi a fost aprobat. Rezervaţia naturală Valea Ibanului ne-a adus zece puncte în plus, fără de care investiţia nu trecea, fiind decisivă. Au fost proiecte picate cu 65 de puncte“, ne spune primarul Aurelian Cotârlău.

Acesta ne explică de unde provine numele rezervaţiei: „Dealul Ibanului, acolo unde este rezervaţia naturală, este, de fapt, numele unui tătar care s-a căsătorit cu o frumoasă localnică, Ilinca, şi au întemeiat o gospodărie“.

Scoicile se fărâmiţează

Rezervaţia naturală «Valea Ibanului» se află în satul Bobu, în apropierea drumului judeţean. La mijlocul unei pante, un indicator te îndrumă către o cărare. Gheorghe Dragotă, referent în cadrul Primăriei Scoarţa, are misiunea să ne ducă la locul unde scoicile pot fi văzute. După aproape zece minute de mers, drumul se înfundă şi un mic deal nisipos îşi face apariţia. O pancartă ne anunţă că am ajuns la Rezervaţia naturală «Valea Ibanului». Locul nu este împrejmuit în niciun fel.

Gheorghe Dragotă încearcă să scoată din malul nisipos al dealului relicve din timpurile de început ale formării pământului. Fragmentele de scoici se fărâmiţează însă la uşoară atingere. „Nu este singurul loc unde sunt scoici. Eu am mai văzut şi lângă magazin. Este plin de scoici“, ne încredinţează referentul primăriei, care este om al locului. Ca din senin , apare şi un bătrânel cu o secure în mână şi însoţit de un câine.

„Am găsit multe scoici, şi mai mari , dar şi mai mici. Era drum pe aici, dar s-a surpat dealul şi au apărut scoicile. Asta s-a întâmplat prin 47-48, după război. Şi acum alunecă dealul. Salcâmul ăsta era mai sus, dar acum a venit aici“, ne lămureşte Victor Lungu, în vârstă de 75 de ani. Acesta a reuşit să găsească o scoică aproape intactă alipită de un strat de nisip. Locul unde se află Valea Ibanului are şi alte semnificaţii, ne mai informează localnicul. Astfel aici ar fi „răspuns“ un tunel al unei biserici din apropiere, care nu mai există. „Era şi un schit. A fost distrusă pe timpul invaziei turcilor“, spune Victor Lungu.

Scoicile au o vechime de 3-4 milioane de ani

Felicia Bantea, geolog în cadrul Muzeului Judeţean Gorj, spune că vechimea depozitului fosilifer de la Valea Ibanului este de 3-4 milioane de ani: „Este un punct fosilifer. Nu s-a dat importanţă mare, pentru că nu reprezintă un interes comercial mare. Aceste valve sau cochilii, în anumite condiţii prinse de stratul mâlos sau argilos, nu se mai macină. Nu s-au format calcare din ele, rămân ca fosile conducătoare pentru determinarea vârstei acelui etaj geologic. Ajută la studiul ştiinţific şi la stabilirea vârstei la care au avut loc schimbările majore. Este o fosilă specifică apelor dulci. S-a găsit o fosilă specifică erei ponţian mediu, adică în urmă cu 3-4 milioane de ani, de dinainte de apariţia omului. Dacă nu apărea această fosilă nu se putea stabili vechimea acestui depozit fosilifer. În acel loc a fost o apă cu suprafaţă mai mare. Ar fi putut să fie un lac, o mare, sau braţe“.