REPORTAJ/ GALERIE FOTO/ Şcoala cu patru elevi din satul Horezu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii ocupă doar câteva băncuţe
Elevii ocupă doar câteva băncuţe

În satul Horezu, din comuna Turcineşti, aflat lângă municipiul Târgu-Jiu, se află şcoala cu cei mai puţini elevi din tot judeţul Gorj. Doar patru fetiţe învaţă în toată şcoala primară, iar o altă copilă este la grădiniţă, la grupa pregătitoare.

Toţi copiii învaţă simultan într-o singură clasă. Satul se află la o distanţă de doar 15 kilometri de Târgu Jiu, fiind situat într-o zonă superbă, la poalele Munţilor Vâlcan, de unde se pot observa împrejurimile, chiar şi reşedinţa judeţului.

Târgu-Jiu

În Horezu se ajunge pe drumul care traversează satul Rugi. La ieşire din această localitate, drumul se bifurcă şi apare şoseaua care te duce în Horezu. Drumul este acoperit de zăpadă, aici iarna fiind mai grea decât în alte locuri. În ciuda peisajului superb, în sat au rămas de la un an la altul tot mai puţini oameni. Tinerii au plecat spre oraş, pentru a fi mai aproape de locurile de muncă, iar alţii au luat drumul străinătăţii în speranţa unei vieţi mai bune. Astfel, în sat au rămas în general bătrânii.Şcoala primară arată ca şi când ar fi abandonată. Porţile sunt căzute, iar gardul este rupt. Pe holul şcolii nu se aude niciun glas de copil, iar liniştea te face şi mai mult să crezi că unitatea de învăţământ este închisă. Intrăm la întâmplare în prima clasă, iar o mână de copilaşi inocenţi ne privesc cu uimire. Nu prea se întâmplă ca nişte străini să le deranjeze existenţa.

Niciun elev în clasa a II-a

Târgu-Jiu:

Cele cinci fetiţe din clasele primare şi de la grădiniţă stau pe un singur rând. În clasa a întâia este un singur copil, în clasa a II nu este niciun elev, în clasa a III-a învaţă o singură fetiţă, iar în clasa IV- sunt două fetiţe. Aceştia sunt toţi elevii de la Şcoala primară din satul Horezu.

Fetiţa din ultima bancă este la grădiniţă. Micuţa este înscrisă la grădiniţa din satul vecin, Rugi, însă e prea departe să meargă aici, şi vine la şcoală alături de ceilalţi elevi, învăţătoarea fiind calificată să-i îndrume şi pe copilaşii de grădiniţă.

Flavia Diana este în clasa a IV. La anul, va trece în clasa a V-a şi va merge la şcoala generală din satul vecin aflată la câţiva kilometri de satul în care locuieşte. Îi pare rău că pleacă de la şcoala din satul ei, care, cu toate că nu i-a oferit condiţii foarte bune de a învăţa, a contribuit la formarea ei ca om. A învăţat în primul rând să înfrunte unele greutăţi şi să le răzbească. Fetiţa vine singură la şcoală, prin zăpadă, cale de un kilometru. S-a obişnuit şi nu i se mai pare aşa de greu. „Vin singură la şcoală. Mai greu este iarna că e zăpadă. Îmi place la şcoală şi îmi pare rău că plec. Îmi place foarte mult de doamna învăţătoare“, ne spune Flavia. 

Târgu-Jiu


În banca din mijloc stă Sorana Adelina, în vârstă de opt ani, care este singura elevă din clasa a III-a. Fetiţa este foarte comunicativă şi cel mai mult îi place limba română: „Este frumos la şcoală. Nu aş vrea să merg să învăţ în altă parte“.

A schimbat aspectul clasei

Învăţătorii s-au perindat mereu la Şcoala din satul Horezu. Vasilica Beuran a venit ca învăţătoare la şcoala cu patru copii la începutul acestui an şcolar. Copiii au primit-o cu braţele deschise şi au îndrăgit-o imediat. Noua învăţătoare a schimbat cât a putut clasa. Pe pereţii goi au apărut planşe şi desene educative. A apelat la spijinul părinţilor, care au fost mereu săritori şi au ajutat şcoala cu tot ce au putut. Într-un colţ al clasei se află chiar şi un brad de Crăciun adus de unul dintre părinţi, iar ceilalţi s-au ocupat să îl decoreze. Învăţătoarea, elevii şi părinţii reprezintă o mică familie, cu necazuri şi bucurii. Un necaz ar fi şi faptul că grupul sanitar este situat peste drum de şcoală, iar condiţiile sunt parcă din alte timpuri. Nici măcar nu este luminat, iar de sursă de apă nici nu mai poate fi vorba.

Târgu-Jiu:

Orele de educaţie fizică se desfăşoară în curtea şcolii, iar iarna nu se mai fac, pentru că nu există o sală amenajată. Învăţătoarea a fost nevoită de acasă mai multe obiecte necesare activităţii didactice, printre care şi o minge. Împart împreună grutăţile, dar şi reuşitele vieţii. La începutul anului şcolar s-au făcut promisiuni că o parte dintre probleme vor fi rezolvate, dar însă se aşteaptă onorarea acestora. „Porţile sunt căzute. Ni s-a promis că vor fi reparate, dar încă mai aşteptăm. Sunt mulţumită de părinţi pentru că s-au implicat foarte mult şi au ajutat cu tot ce au putut. Copiii sunt ascultători şi foarte receptivi“, ne spune învăţătoarea Vasilica Beuran.

Tot patru elevi vor fi şi în anul şcolar viitor

Are o experieţă de patru ani în învăţământ şi a predat doar la şcoli din mediul rural. Peste tot a întâlnit aceeaşi situaţie: puţini elevi în clasele primare şi a fost nevoită să predea la simultan. La Şcoala din satul Horezu situaţia nu se va schimba foarte mult în anul viitor. Doi elevi vor trece în clasa a a V-a şi vor pleca la o altă şcoală, iar alţi doi elevi vor veni în clasa a I-a.
Faptul că are doar patru elevi nu reprezintă un impediment pentru învăţătoarea Vasilica Beuran. Din contră, poate să se ocupe mai mult timp de educaţia fiecărui elev în parte. Partea rea este că lecţiile care presupun lucrul în echipă nu se pot desfăşură din cauza numărului mic de elevi. De asemenea, lipseşte şi spiritul de competiţie dintre elevi. „Este bine că pot să fac mai mult studiu individual cu fiecare elev, dar partea negativă este că lipseşte concurenţa şi lecţiile nu se pot desfăşura în echipe“, ne spune învăţătoarea.


Clasa în care învaţă cei patru elevi şi fetiţa de la grădiniţă este încălzită de la o sobă care funcţionează cu lemne. Mama unei eleve, angajată la primărie, vine în fiecare dimineaţă să aprindă focul în sobă.

„Vom fi terminaţi dacă se va închide şcoala“

Flavia Oprişe este mama uneia dintre cele patru eleve de la şcoala primară din Horezu. Vine mereu la şcoală ca să se intereseze de situaţia şcolară a fii cei ei, dar şi de ce mai este nevoie pentru îmbunătăţirea condiţiilor. Soţul ei este plecat la muncă în străinătate, dar şi-au făcut un rost în satul Horezu şi nu vor să trăiască în altă parte. Părinţii nu doresc ca şcoala să se închidă şi consider că acesta este cel mai mare rău care se poate întâmpla. Femeia crede că localnicii se vor întoarce până la urmă în sat: „Soţul meu este plecat în străinătate, dar viaţ noastră va continua aici, pentru că ne-am făcut un rost. Dacă se va desfiinţa şcoala, ne vor termina. Drumul nu este asfaltat şi se circulă foarte greu mai ales iarna şi nu ne putem duce copiii la şcoala din satul Rugi, care este la trei-patru kilometri“.

Primarul este sigur că satul va fi revigorat

Primarul comunei Turcineşti, Vasile Gogâlniceanu, este de părere că satul Horezu va fi revigorat, iar şcoala va funcţiona în continuare pentru că elevilor le va fi greu să meargă la o altă unitate de învăţământ: „Nu se va închide şcoala pentru că un sat fără şcoală şi biserică nu poate să funcţioneze. Satul va fi revigorat. S-a introdus reţea de alimentare cu apă şi în curând va fi pornită. Gardul va fi reparat. Nu am putut să facem grup social lângă şcoală pentru că mai jos este o fâtână de unde oamenii se alimentează cu apă“.

Elevii ar putea fi mutaţi la altă şcoală

Conducerea Inspectoratului Judeţea Şcolar Gorj analizează posibilitatea închiderii şcolii. „Nu este un învăţământ de calitate pentru că lipseşte competiţia dintre elevi şi, în clasa a V-a, mulţi elevi au probleme. Am fost la faţa locului şi am văzut situaţia. Copiii au condiţii acceptabile. Vom analiza situaţia ca elevii să meargă şa şcoala din satul Rugi, dar o decizie finală va fi luată doar după ce vor fi consultate şi autorităţile locale. Clasa are numărul minim de elevi ca să poată funcţiona“, a spus Iustin Paralescu, inspectorul şcolar general.

Târgu-Jiu
Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite