Târgu-Jiu: Portret/ Emil Lăcătuşu dă lecţii de folclor europenilor

Face parte din universul folclorului de peste trei decenii şi le-a cântat la acordeon străinilor din aproape toată Europa. E îndrăgostit de cafe concert, vals, tango şi, bineînţeles, folclor.

În copilărie, la vârsta de zece ani, s-a îndrăgostit de acordeon. Provine dintr-o familie de muzicanţi, în care bunicul său a cântat la chitară şi din voce, mătuşa sa a fost cunoscuta interpretă de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, iar tatăl său a cântat la ţambal. „Mi-a plăcut muzica populară de mic. Am încercat să cânt şi cu vocea, chiar eram talentat, dar aveam emoţii şi am renunţat. Am preferat acordeonul. Regret că am renunţat atunci să îmi valorific şi vocea, sunt convins că reuşeam şi ca solist, mai ales că am pregătit de-a lungul carierei mele interpreţi renumiţi“, spune Emil. Şi-a cumpărat un acordeon mic, cu 32 de başi şi s-a înscris la cursuri la Şcoala Populară de Artă. Acum deţine un acordeon Weltmeister. 

Nu i-a fost niciodată greu

La vârsta de 16 ani, a început să cânte la petreceri şi la restaurante. Un an mai târziu, s-a înscris în Ansamblul Altiţa, unde a cântat în orchestră. „Am fost la foarte multe concursuri naţionale şi internaţionale, în turnee şi spectacole alături de Ansamblul Altiţa. Am făcut parte din acest grup aproape cinci ani, a fost una dintre cele mai frumoase perioade, mai ales că eram tânăr şi călătoream mult. Am fost în Turcia, Bulgaria, Slovacia şi Germania“, adaugă acesta. După absolvirea liceului, s-a angajat la Şcoala Populară de Artă, ca instructor de acordeon. S-a ocupat de grupuri de copii şi tineri, pe care i-a învăţat să cânte la acordeon. A făcut parte şi din Ansamblul Rapsozii Gorjului, cu care a participat la foarte multe turnee în occident, mai ales în Franţa. În paralel, s-a înscris la Conservator, la secţia Pedagogie Muzicală. După absolvirea facultăţii, a continuat cu un master în Artă Muzicală. „Îmi dedicam tot timpul liber muzicii, fiindcă eram şi profesor, şi acordeonist în ansamblu şi mergeam şi la facultate. Îmi plăcea ceea ce fac şi nu îmi era greu“, mai spune Emil. Este profesor titular de Muzică Vocală Tradiţională Românească de şapte ani la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Târgu-Jiu. „Cu înţelegea conducerii liceului de la vremea respectivă, am înfiinţat taraful Liceului de Muzică. Fiind o catedră de canto popular, s-a impus necesitatea acompanierii copiilor în diferite spectacole şi audiţii. Acest lucru se faăcea până atunci numai cu un pian şi de aceea am decis că ar fi mult mai frumos să înfiinţăm un taraf, cu instrumentişti care cântă la contrabas, chitară, nai, clarinet şi viori. Am cântat şi eu alături de ei atunci când a foat necesar, dar de obicei mă ocup de dirijare. Am reuşit să obţin premii fruntaşe la toate olimpiadele naţionale de muzică. Pe această cale, mulţumesc profesoarei Doina Chesnoiu, foastă directoarea a instituţiei. Am avut rezultate excepţionale cu elevii de la liceu, care au reuşit să câştige multe trofee“, încheie Emil Lăcătuşu.

Ce-i place

Să mă plimb foarte mult, oriunde în lumea asta, dar să merg cu maşina, pentru că îmi place să conduc şi să văd tot ce e în jurul meu. M-aş reîntoarce cu mare drag în Germania, apreciez acesta ţară pentru ordine şi curăţenie, mai ales că totul este pus la punct. Îmi place sportul. Parctic fotbablul şi sporturile de iarnă, acum mai puţin, fiindcă nu mai am foarte mult timp.

Ce nu-i place

Nu suport minciuna şi neseriozitatea. Nu îmi plac persoanele care nu sunt punctuale, mai ales că eu sunt zodia Berbec şi sunt mai fixist. Nu suport când plouă, am senzaţia că mă împiedică la buna desfăşurare a activităţii. Nu agreez manelele. Nu îmi place să epatez, prefer să rămân în umbră.

Cum vă primeau străinii la spectacole?

Străinii ne primeau foarte bine, le plăcea folclorul românesc, mai ales dansurile. Cred că era şi influenţa românilor din diaspora, pentru că aproximativ 70 la sută din spectatorii de la spectacole erau români şi se bucurau să ne vadă. Folclorul românesc este apreciat şi acum în străinătate.

Participaţi şi la concerte în ţară?

În afară de activitatea de la şcoală, particip la foarte multe concerte în ţară, alături de orchestre importante, cum ar fi Orchestra Radio Bucureşti şi Orchestra Busuiocul, din Bacău, pe care am şi dirijat-o în anul 2007 la Festivalul „Ion Drăgoi“.  Ultimul spectacol la care am fost a avut loc la Severin, la festivalul „Mariana Drăguţ“, alături de orchestra Danubius.