Târgu-Jiu: Învaţă să devină meşteri populari

50 de cursanţi, cu vârste între 18 şi 70, de ani vor să-şi găsească un alt drum în viaţă. Proiectul constă în pregătirea în cinci domenii de artă populară: ţesături, cusături, artă decorativă, olărit şi arta lemnului.

Se pregătesc să devină meşteri în diferite arte populare, cu toate că sunt calificaţi în alte profesii şi au absolvit studii medii sau superioare. 50 de cursanţi învaţă meserii tradiţionale cu ajutorul cărora speră să aibă o viaţă mai bună. Proiectul «O şansă pentru fiecare» este organizat de Asociaţia Pro Vertical, în colaborare cu mai mulţi parteneri, printre care şi Şcoala Populară de Artă, şi este finanţat de Fudanţia Soroş cu 30.000 de dolari. 
„Scopul proiectului este acela de a crea un model de bună practică atât pentru judeţul Gorj, cât şi pentru celelalte judeţe, de a crea locuri de muncă pe timp de criză. Ideea acestui proiect mi-a venit ideea atunci când cei de la muzeu se plângeau că nu au suveniruri să le vândă“, spune Aura Stoenescu, preşedinta Asociaţiei Pro Vertical. Potrivit acestia, au fost 331 de proiecte care au concurat, din care 12 au fost desemnate câştigătoare. Cursanţii vor primi o diplomă de meşteşugar din partea Şcolii Populare de Artă, iar apoi se vor putea autoriza individual, sau vor putea colabora cu Asociaţia în continuare. „Majoritatea dintre cursanţi nu lucrează. Vom selecta la finalul cursului pe cei mai buni, ale căror produse deja au vânzare. Asociaţia pune în vânzare produsele realizate de cursanţi la obiectivele Muzeului Judeţean Gorj, care e partener în proiect: Casa Memorială Constantin Brâncuşi, Muzeul de istorie, Muzeul arhitecturii populare de la Curtişoara, Muzerul de artă şi se pregăteşte vânzarea la Peştera Polovragi“.
Aura Stoenescu spune că a primit solicitare de a organiza cursul şi la penitenciar.

Vor să câştige bani din meşteşugurile tradiţionale

Simona Preda are 26 de ani şi este unul dintre cei mai talentaţi cursanţi. Este înscrisă la cursul de artă decorativă şi a realizat mai multe picturi pe stlică, iar unele deja au început să se vândă. A terminat Facultatea de Drept şi este înscrisă la masterat. De şase îşi caută un loc de muncă, dar nu a reuşit să se angajeze: „Am participat la mai multe burse de locuri de muncă şi am dat examen pentru a deveni grefier, însă nu am reuşit să mă angajez. M-am înscris la acest curs pentru că este un mod frumos de a petre timpul liber şi de a îmbina utilul cu plăcutul, de a-mi dezvolta creativitatea şi de a câşiga bani“.

Nicolae Rotaru este consilier  local la Crasna, iar modelarea lemnului este o tradiţie în familia lui. Atestatul pe care îl va primi îl va ajuita în carieră: „Suntem lucrători în lemn în familie. Condiţiile sociale nu mi-au permis să am o calificate care să ateste acest lucru şi nu puteam să intru în lumea cu acest meşteşug. Cursul mă va ajuta prin atestarea meşteşugului tradiţional pe care îl practic şi să-mi vând mai bune produsele. Am realizat un stâlp de casă ţărănească reprodusă la scară natural, o lingură din lemn sculptată şi o  casa din lemn. Modelul e luat de cea mai veche casă ţărănească de la Muzeul Arhitecturii de la Curtişoară, care are în jur de 300 de ani. Este reprodusă la scara de 1/12“.