Târgu-Jiu: Interpreta care a luat trofeul la Festivalul „Pe Fir de Baladă“ este pasionată de fotbal

A participat la zeci de concursuri şi festivaluri , iar cântecul popular autentic şi vocea sa de excepţie au ajutat-o să ocupe întotdeauna locul I.

La numai 16 ani, Luciana Ene are în palmares numeroase premii obţinute la concursurile naţionale de interpretare folclorică. Adolescenta a copilărit până la vârsta de patru ani la Baia de Fier, iar apoi familia sa a fost strămutată în comuna Băleşti, unde a urmat clasele primare şi gimnaziul. Pasiunea pentru cântecul popular a descoperit-o la vârsta de 11 ani, după ce cochetase un timp cu muzica uşoară. „Fredonam prin casă piesele interpreţilor de muzică uşoară de la acea vreme, iar la vârsta de 11 ani m-am înscris, mai mult la insistenţele unei vecine, la Grupul Folcloric de la Căminul Cultural din Băleşti, înfiinţat de Ion Drăgan. De atunci sunt nedespărţită de folclor“, mărturişeşte interpreta care cântă dumnezeieşte. La scurt timp după ce a descoperit tainele muzicii populare, Luciana Ene a urcat pe scenă la festivalurile din ţară, reuşind să obţină locul I, chiar de la prima participare. „Din 2005 am participat la Festivalul «Pe fir de baladă», iar dacă la început am luat locul I, în 2010 am obţinut trofeul. Am urcat pe scenă şi la Festivalul «Ponoare, Ponoare», unde am interpretat o piesă din repertoriul Filofteei Lăcătuşu, care se numeşte «Bine-i când e primăvară», dar şi un cântec al Mariei Lătăreţu. Am luat tot locul I. Nici măcar nu mai ştiu numărul spectacolelor la care am participat. Mă axez pe doine, chiar dacă sunt mai greu de interpretat“, declară tânăra din Băleşti.

A fost solista Ansamblului Artistic Maria Lătăreţu

La vârsta de 12 ani, când fetele de seama ei se mai jucau cu păpuşile, Luciana s-a înscris la Şcoala Populară de Artă, la secţiunea de canto popular, iar cea care i-a predat arta interpretării a fost Emilia Drăgotoiu-Nanu. „Urcasem pe scenă, eram obişnuită cu spectacolele şi obţinusem deja locul I la Festivalul «Pe fir de baladă». Făceam naveta la Târgu-Jiu, dar m-am acomodat uşor. Timp de trei ani, cât am fost eleva Şcolii Populare de Artă, am făcut parte şi din Ansamblul Maria Lătăreţu, iar acum sunt înscrisă la Palatul Copiilor, unde o am ca profesor tot pe doamna Emilia Drăgotoiu-Nanu“, spune Luciana.

Adolescenta este eleva Colegiului Naţional Ecaterina Teodoroiu şi, pentru că i-a plăcut mai mult matematica decât limba română, a ales să urmeze un profil real. „Anul trecut a fost bine, dar anul acesta am trecut de câteva preselecţii şi voi lipsi de la şcoală ca să merg la festivaluri. În prima săptămână de şcoală merg la Alba-Iulia, la Strugurele de Aur şi vreau să merg şi la Festivalul Maria Lătăreţu. Nu ştiu încă spre ce facultate mă voi îndrepta. Îmi place şi matematica, dar nici la muzică nu vreau să renunţ“, încheie tânăra interpretă a muzicii populare. Luciana Ene are acasă 30 de costume populare, din zona Gorjului şi nu numai. În timpul liber, adolescenta poate fi văzută pe terenul de fotbal din Băleşti, alături de tatăl şi de fratele ei, fiind înnebunită să şuteze la poartă, cu aceeaşi hotărâre cu care urcă şi pe scenă.

Ce-i place
Ador să-mi petrec timpul cu familia şi cu prietenii mei. Iubesc animalele, în special câinii. Îmi place să particip la concursuri de interpretare folclorică, să-mi fac prieteni noi, iar in timpul liber îmi place sa joc fotbal, tenis şi să mă plimb cu bicicleta. Iarna merg la munte cu familia ca să schiez.

Ce nu-i place
„Nu suport să fiu minţită. Nu-mi plac oamenii făţărnici, falşi şi duşmănoşi. Detest când cineva nu-şi respectă cuvântul dat. Încerc să schimb gândirea oamenilor pesimişti, pentru că sunt convinsă că întotdeauna optimismul poate să rezolve multe probleme“.


Care este modelul tău în muzica populară?

Nu am un model anume, dar aş vrea să am de la fiecare câte ceva. Vocile pe care le-am urmat de când am început să cânt au fost ale interpretelor Maria Apostol, Filofteia Lăcătuşu şi Maria Lătăreţu. Cântecele acestora m-au ajutat să obţin multe premii.

De unde pasiunea pentru fotbal?
Moştenesc această pasiune de la tatăl meu, care a îmbrăţişat cariera de fotbalist. Şi fratele meu, mai mare cu patru ani decât mine, practică acest sport, iar atunci când avem timp liber mergem toţi trei pe terenul de fotbal de la Băleşti. Echipele mele favorite sunt Pandurii şi Universitatea Craiova.