Evaziune fiscală second-hand

Pentru marfa vândută nu se eliberează bonuri

Cumpărătorii plătesc mai mult ca să intre în târgul de haine vechi, decât comercianţii de etnie rromă, care nu au auzit de casă de marcat, cu toate că desfăşoară o activitate economică.

Aproximativ 80 de comercianţi de etnie rromă vin zilnic în Târgul de haine vechi, cunoscut sub denumirea de Coleus, din zona Artego, pentru a vinde îmbrăcăminte şi încălţăminte second-hand. Achită o taxă pentru masă de numai un leu, în timp ce cumpărătorii achită doi lei doar ca să intre în târg. Vânzătorii nu au auzit de casă de marcat cu toate că desfăşoară o activitate economică, aşa că veniturile obţinute nu sunt evidenţiate niciunde şi, în consecinţă, nu plătesc impozite. Comercianţii se plâng că vânzările merg foarte slab, iar când vine vorba de casă de marcat spun că achită taxa de intrare: „Vânzările merg foarte slab. Sunt zile când plec acasă fără niciun leu. Trăim cu speranţa. Sâmbătă şi duminică vin mai mulţi oameni. Avem oferte de sărbători: «Cât pe aci să fie gratis». De casă de marcat nu ne-a întrebat nimeni. Plătim taxă de intrare“, a spus P. Sandu, comerciantă.

Autorităţile bagă capul în pământ

Autorităţile se fac că nu văd evaziunea fiscală din târgul de haine vechi. „Are un alt regim. Acolo sunt persoane fizice care pot să-şi vândă şi hainele lor de acasă. Noi în măsura foarte mică avem de-a face cu ei“, a precizat Florin Ninu, comisarul şef al Gărzii Financiare Gorj.
Constantin Fîrţă, directorul Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Primăriei Târgu-Jiu, a spus că nu are competenţa necesară să verifice legalitatea vânzărilor, ci are obligaţia să asigure condiţii decente: „E un aspect social, pentru că pentru mulţi rromi este o singura sursă de venit din care trăiesc. Din acest motiv se face un rabat de legislaţie. Vin rromi din tot judeţul , nu doar din Târgu-Jiu. Târgul este monitorizat cu camera video şi este păzit. De asemenea, sunt respectate normele igienice pentru că există sursă de alimentare cu apă şi canalizare“.  Mai grav este că veniturile obţinute nu acoperă cheltuielile de funcţionare ale târgului, care sunt de 20.000 lunar. „Doar chiria este de 18.000 pe lună. Din taxele pe care le colectăm nu pot fi acoperite cheltuielile“, a precizat Constantin Fârţă.