Daniel Budică driblează rapid către Barcelona

În cei patru ani petrecuţi ca mijlocaş dreapta la CS Lignitul Pandurii Târgu-Jiu a înscris 40 de goluri. Visul lui este să ajungă fotbalist la celebrul club spaniol.

Daniel Budică a început să joace fotbal în timpul grădiniţei, pe când avea doar patru ani. Dragostea pentru sport o moşteneşte de la tatăl său, care în tinereţe a făcut handball de performanţă şi a participat chiar şi la concursuri de înot, disciplină la care a luat locul I pe judeţ.

Medalie de argint în Franţa

În urmă cu patru ani, Daniel s-a înscris la echipa CS Lignitul Pandurii Târgu-Jiu, unde face fotbal de performanţă. „Sunt singur la părinţi şi m-am bucurat de toată atenţia lor, s-au ocupat de mine să-mi asigure tot ceea ce eu am nevoie. La început mă gândeam că voi ajunge poliţist, dar acum îmi doresc să devin un fotbalist de renume. Idolul meu este Lionel Messi, pentru că este tehnic, şutează puternic şi cu noroc. Faptul că m-am înscris la fotbal mi-a adus multe beneficii. Am ajuns, alături de echipa din care fac parte, la campionatele internaţionale de fotbal. Acum un an am câştigat medalia de argint la o competiţie în Franţa. Atunci am luptat împotriva unor echipe de fotbal cum sunt Marseille sau Lyon. Antrenorul meu este Doru Mihuţ, care îmi arată de fiecare dată tactici noi de păcălire a adversarului şi munceşte mult cu fiecare jucător din echipă. Pe teren, încerc să dau tot ce pot. Mă simt fericit atunci când marches un gol“, mărturiseşte Daniel Budică. Mijlocaşul de dreapta al echipei locale de juniori este fanul Rapidului şi al CFR Cluj. Prietenii săi spun că are un talent, pe care, dacă îl fructifică aşa cum trebuie, Daniel ar putea deveni unul dintre fotbaliştii de viitor ai naţionalei. Visul lui cel mai mare este acela de a juca în echipa Barcelonei, acolo unde sunt mulţi fotbalişti de valoare. „Pe judeţ suntem clasaţi pe locul I, dar avem ca adversari de temut echipele naţionale FC Timişoara şi Dinamo. În urmă cu trei ani am obţinut locul I la o competiţie judeţeană cu echipele din Rovinari, Motru, Mătăsari, Sadu şi Târgu-Cărbuneşti. Am mai participat şi la alte competiţii naţionale organizate la Sibiu şi Piteşti, de la care m-am întors cu diploma şi medalii. Ca să trec de adversari, îi ameţesc prin mişcări rapide, acesta este secretul marcării golurilor. Sunt ca o fiară în teren, iar acum lupt pentru Cupa Hagi Danone. Sper să ne calificăm pe plan local. Dacă vom câştiga, vom juca la Arad, după care la Constanţa şi apoi în finală, în Antalya“, povesteşte Daniel Budică. O a doua pasiune care o moşteneşte tot de la tatăl său este înotul. La şase ani a deprins tainele înotului la o piscină din Băile-Herculane, iar acum  înoată fără probleme în valurile periculoase ale mării.

Care sunt materiile tale preferate?

Materiile la care învăţ: algebra, istoria, geografia şi româna. Îmi plac mult şi poveştile Fraţilor Grimm, dar şi Tom Degeţel şi poeziile lui Eminescu.

Ce înseamnă fotbalul pentru tine?

Un joc fantastic, în care nu poţi câştiga niciodată de unul singur. Oricât ai fi de bun, nu trebuie să uiţi că faci parte dintr-o echipă. Pentru o zi de antrenament la fotbal, aş renunţa la o zi de şcoală.

Ce-i place: Să se distreze cu prietenii de vârsta sa şi să mănânce pizza. Îi place să petreacă mult timp în faţa calculatorului. În timpul liber călătoreşte şi merge la teatru. Ultimele piese vizionate sunt: „D-l Goe“, „Amintiri din copilărie“ şi „Toma Alimoş“.

Ce nu-i place: „Nu suport scandalurile, dar, la nevoie, aş sări să-mi apăr cel mai bun prieten. Nu-mi plac copiii supraponderali, delăsătorii şi lăudăroşii, dar nici cei care fumează şi beau.“