FOTO/VIDEO La 135 de ani de la naştere, Brâncuşi a fost uitat de olteni. Casa părintească a artistului, lăsată în paragină

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce renumitul motor de căutare Google a dedicat ieri lui Constantin Brâncuşi principala pagină, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la naşterea maestrului, autorităţile din Oltenia l-au uitat pe marele sculptor. Casa părintescă a lui Brâncuşi din judeţul Gorj este în paragină, iar la Târgu-Jiu au fost organizate evenimente modeste care să amintească de unul dintre cei mai valoroşi artişti ai lumii.

La Târgu-Jiu au avut loc o serie de manifestări culturale reunite sub egida «Brâncuşiana». Peste 50 de cunoscători ai operei şi vieţii celui considerat părintele sculpturii moderne au prezentat comunicări despre capodoperele lăsate de Constantin Brâncuşi, iar 40 de sculptori din România şi străinătate au participat cu lucrări la Salonul Internaţional de Sculptură. E mult sau puţin ceea fac autorităţile din Gorj pentru Brâncuşi? Se investeşte suficient în păstrarea şi punerea în valoare a ceea ce ne-a rămas şi este legat de viaţa artistului?

Casa părintească, putrezită

image

În comuna natală, Hobiţa, se află Casa memorială. Toţi localnicii ştiu că adevărata casă în care s-a născut constantin Brâncuşi se află la o distanţă de 200 de metri, fiind aproape putrezită. Casa este clasată pe lista monument istoric, dar nimeni nu a mişcat un deget ca să o salveze.
Bârnele au putrezit pentru că nu sunt protejate în niciun fel. Casa nu are acoperiş de aproape zece ani. După ce s-a descoperit că este casa originală în care s-a născut Brâncuşi şi a fost clasificată pe lista monumentelor istorice, sculptorul bucureştean Florin Codre a cumpărat-o şi a dorit să o mute în Bucureşti. Acesta i-a plătit lui Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuşi şi unul dintrec proprietarii casei, cinci milioane de lei vechi şi un cal.

Florin Codre a venit într-o noapte de la începutul lunii iunie din 2001 cu mai mulţi muncitori şi a început să o demoleze, dar localnicii s-au opus. Primăria Peştişani a sistat lucrările pe motiv că nu exista autorizaţie de demolare şi l-a amendat pe Florin Codre. Casa a rămas fără acoperiş, iar bârnele rezultate au fost duse de reprezentanţii primăriei într-un depozit. Situaţia a rămas neschimbată şi în prezent. „Primăria nu poate face mare lucru, pentru că imobilul respectiv aparţine unor proprietari“, a motivat primarul comunei, Florin Pavel.

Casa a fost scoasă la lumină de Nicolae Diaconu

Casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi se afla chiar pe locul unde este astăzi Casa memorială. După moartea părinţilor, la împărţirea averii, Eufrosinei, sora lui Brancusi, i-a revenit casa părintească, dar nu şi terenul, iar aceasta a mutat , apoi, locuinţa pe terenul ei situat la o distanţă de 200 de metri şi i-a mai adăugat o cameră.

Casa părintească a fost descoperită în anul 2000 de către regretatul Nicolae Diaconu, scriitor şi fost director al Direcţiei pentru Cultură Gorj, şi de Iulian Cămui, specialist în restaurare. Acesta a găsit o serie de bârne cu anumite marcaje specifice mutării. Iulia Cămui a propus la momentul respectiv ca monumentul să fie restaurant şi amplasat apoi în curtea Casei memoriale «Constatin Brâncuşi», dar nu a rămas decât o simplă idée.

Logo-ul Google dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuşi

image

Brâncuşi a murit trist pentru că nu s-a putut întoarce acasă

Constantin Brâncuşi s-a născut în data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj. Clasele primare le urmează în comuna sa natală. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898) şi Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, în anul 1902. Doi ani mai târziu pleacă la studii în Munchen, iar apoi ajunge la Paris, unde cunoaşte o afirmare uimitoare, devenind un sculptor inovator pentru timpul respective. Este considerat părintele sculpturii moderne.


Între anii 1937 şi 1938 realizează la Târgu-Jiu Ansamblul Monumental «Calea Eroilor» dedicate gorjenilor care şi-au jertfit viaţa în război. Ansamblul cuprinde Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Realizarea acestor opere a fost sprijinită material de către Liga Femeilor Gorjene condusă de Aretia Tătărăscu, soţia primului ministru din perioada respectivă.

image


La data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi decedează. Acesta se spovedeşte arhiepiscopului Teofil şi îi spune: „Mor cu  inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“. Constantin Brâncuşi este înmormântat pe 19 martie în cimitirul Montparnasse din Paris.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite