Târgu-Jiu: Aurel Ciobanu, un radioamatorist premiat în SUA

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Târgu-Jiu: Aurel Ciobanu, un radioamatorist premiat în SUA
Târgu-Jiu: Aurel Ciobanu, un radioamatorist premiat în SUA

Este absorbit în totalitate de pasiunea sa. Aurel Ciobanu, unul dintre cei mai buni radioamatori din ţară, a contactat până acum 2.500 de ţări prin unde radio.

Ce-i place

Pun mare preţ pe călătorii. Îmi place să văd locuri noi. Cea mai mare pasiune este radioamatorismul, care presupune comunicare. Îmi place şi telegrafia.


Ce nu-i place

Cel mai mult urăsc minciuna şi prostia. Nu suport incompetenţa şi în special oamenii care nu sunt capabil, dar, cu toate acestea sunt avizi după putere. Este o meteahnă a societăţii româneşti.


Întrebări şi răspunsuri.

La ce nivel doreşti să ajungi în radioamatorism?
Aş vrea să ajung la 3000 de ţări contactate în cele nouă benzi alocate radioamatorilor. De asemenea, mi-ar plăcea să particip sau să organizez o expediţie în insula Bouwet, cea mai izolată din lume.

Se numeşte Y07LCB, adică Aurel Ciobanu. Acesta este indicativul care i-a fost dată în urmă cu 22 de ani, atunci când a primit autorizaţia de a emite ca radioamator pe unde radio, şi aşa se prezintă atunci când intră în contact cu cei care îmbrăţişează aceeaşi pasiune. Sportul acesta constă în a intra în legătură cu cât mai mulţi radiomatori, dar din locuri diferite. În acest sistem există înregistrate 338 de entităţi teritoriale, care reprezintă nu doar ţări, ci şi anumite insule care aparţin de diferite state. De exemplu, Hawai, Alaska sau Muntele Atos sunt teritorii diferite, chiar dacă aparţin de anumite state. Cel mai greu este să realizezi contacte cu entităţi teritoriale foarte izolate, unde se ajunge foarte greu atât din cauza condiţiilor climaterice, cât şi a locului unde acestea se află. Există nouă benzi de unde scurte alocate şi trei moduri diferite de a comunica: telegrafie – în limbajul morse -, fonie şi digital. Aurel Ciobanu comunică în telegrafie şi în fonie. Este maestru emerit al sportului şi ocupă primul loc în ţară în clasamentul de radioamatorism în ceea ce priveşte numărul de ţări contactate pe toate cele nouă benzi alocate radioamatorilor. A contactat 2500 de ţări şi cea mai mare dorinţă este să ajungă la 3000. De asemenea, din cele 338 de entităţi teritoriale înregistrate în radioamatorism, Aurel Ciobanu a contactat 335. Îmi mai lipsesc doar trei ţări, dintre care una este cea mai izolată insulă din lume. Este vorba de insula Bouwet din zona subantartică, care este acoperită de gheaţă şi nu este locuită.

Americanii l-au primit ca pe un mare campion

Pentru perfomanţele obţinute, Aurel Ciobanu a fost premiat de către Liga Americană de Radioamatorism cu o distincţie foarte importantă, pe care puţini practicanţi ai acestui sport din ţara noastră se pot lăuda că o deţin. Pentru a-şi demonstra rezultatele obţinute, Aurel Ciobanu a fost în urmă cu doi ani în Statele Unite ale Americii. A fost primit ca un mare campion. La intrare în sediul Ligii Americane de Radioamatorism a fvost pusă o pancartă cu numele acestuia în semn de bun venit. „Am fost impresionat de primirea care mi-a fost făcută. DX Century Club este cel mai impoortant program de diplome din lume, iar cea mai mare distincţie în cadrul acestui program este DXCC Chalenge, care mi-a fost înmânată de Liga Americană de Radioamatorism“, ne spune Aurel Ciobanu.


Securiştii îi urmăreau mai greu pe radiomatorişti

La vârsta de 12 ani s-a înscris la 11 cercuri de la Palatul Pionierilor, pe vremea respectivă. „La vârsta de 14 ani mi-am luat de la radio club un indicativ de receptor. Doi ani mai târziu, adică în 1986, am dat examen şi am primit acceptul să emit pe anumite canale fiindcă eram minor. Dosarul a fost verificat timp de un an de Securitate, astfel că abia după un an mi s-a acordat autorizaţia de emisie cu indicativul pe care îl am şi acum“, poveste;te Aurel Ciobanu.
În timpul regimului comunist, ca toţi radioamatorii a avut şi el de-a face cu Securitatea. Exista chiar un birou special care se ocupa de urmărirea lor. Radioamatorii reprezentau un pericol pentru că intrau în contact cu persoane din afara ţării. Problema era că aceştia băteau în sistemul morse cu o viteză foarte mare, Aurel Ciobanu bătea 250 de semne pe minut, iar securisiştii ca să descifreze ceea ce spune înregistrau pe un magnetofon şi redau la o viteză mai mică.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite