Târgu-Jiu: Robert Vancea, între două iubiri alb-albastre

Fostul fotbalist de Naţională la tineret şi al Universităţii Craiova a început cariera de antrenor la Pandurii II, după ce anul acesta a încheiat tot la Pandurii cariera de jucător în liga I.

Vancea a venit la Pandurii în sezonul 2004-2005, după ce jucase mai bine de jumătate de carieră în Liga I pentru Universitatea şi Extensiv. Anul acesta a făcut pasul către antrenorat preluând la debutul sezonului funcţia de antrenor principal al Pandurii II, echipa a doua a clubului gorjean, acolo unde acum evoluează încă şi se ocupă de pregătirea echipei împreună cu Gabi Zahiu. Pentru cei mai mulţi gorjeni, Vancea rămâne omul care şi-a adus aportul la promovarea pandurilor în prima ligă, memorabil fiind şi acum golul său din meciul cu FC Sibiu în anul promovării.

I-a fost greu să renunţe la performanţă

Cel mai greu i-a fost anul acesta să se despartă de echipă, de colegii cu care a muncit atâţia ani la Târgu Jiu: „E cel mai greu lucru după ce ai jucat atâta timp, acest moment în care trebuie să te laşi şi să renunţi la fotbalul la nivel mare. Dar trebuie să facem şi această trecere, nu avem încotro, e o lege a firii şi îmbătrânim, timpul trece şi nu mai poţi juca la fel ca în tinereţe. Trebuie să treci de la statutul de jucător la cel de antrenor sau fiecare unde îşi alege să meargă mai departe.” În cazul lui trecerea a fost mai uşoară pentru că a rămas în domeniu şi nu a plecat nici din fotbal nici de la Pandurii: „A fost destul de greu, mai ales că eu simţeam că mai pot juca cel puţin un an de zile şi n-am fost niciodată omul care să mă fac de râs. Şi când eram pe teren, când simţeam că nu mai pot, mai bine ridicam mâna şi lăsam un alt jucător să intre şi să joace la capacitate maximă decât să joc eu la 25 sau 30% din capacitate. Am fost puţin supărat pentru că eu simţeam că mai puteam juca. E dificil impactul şi cu o divizie inferioară şi să antrenezi e foarte greu. Mai ales o echipă cu peste 20  de caractere şi trebuie să te faci înţeles de fiecare.”

Mereu între Pandurii şi Universitatea

De când a venit la Pandurii Vancea a fost mereu între două iubiri, ambele alb-alabastre, ambele echipe oltene şi uneori chiar rivale. A venit la Târgu Jiu cu durerea că echipa sa de suflet a retrogradat în acel an dar s-a consolat cu faptul că a promovat o altă echipă olteană: „Craiova rămâne pentru mine cea mai iubită echipă a Olteniei şi a României chiar. Pe locul II e Pandurii pentru că am jucat aici şi e o echipă olteană. Dar, din moment ce acum lucrez aici, pot să pun pe primul plan Pandurii. Dar la Craiova m-am format, acolo sunt acasă şi nu am cum să uit aşa ceva iar în momentul când eu jucam la Craiova, Universitatea era regina Olteniei şi noi suntem încă din generaţia care a crescut cu Craiova. Dar sunt generaţii care vin acum şi care vor creşte cu Pandurii dacă echipa va evolua mult timp în prima ligă. Până atunci, generaţia trecută de 30 de ani va ţine mereu cu Universitatea Craiova. Nu au cum să ţină doar cu Pandurii pentru că aşa au fost crescuţi şi e greu să renunţe la prima iubire.”