Târgu-Jiu: Gemenii Mihălcescu – confundaţi mereu pe terenul de fotbal
0
Andrei şi Adrian Mihălcescu sunt gemeni şi, deşi au împlinit în acest an 18 ani, joacă fotbal de aproape un deceniu. În tot acest timp, s-au confruntat cu faptul că antrenorii şi colegii i-au tot confundat, numerele de pe tricou fiind, de cele mai multe ori, cele care îi deosebeau.
Cei doi fraţi au fost mai întâi legitimaţi la Liceul Sportiv, dar apoi au ajuns, printr-o fuziune, la Pandurii. Sunt încă juniori, iar acum evoluează la Minerul Mătăsari, unde au fost împumutaţi anul acesta.
Joacă fotbal de la nouă ani
Andrei şi Adrian Mihălcescu joacă fotbal de la 9 ani, sport de care s-au apucat fără ştirea părinţilor. Aceştia au aflat mai târziu, după ce au văzut că băieţii dispăreau subit de acasă, zilnic, la aceeaşi oră. „A fost un turneu la Liceul Sportiv şi acolo ne-a văzut antrenorul Gabi Răscol şi ne-a chemat la antrenamente. A cerut numărul părinţilor, dar noi ne-am dus fără să discute cu tata, pentru că i-am explicat că nu ne lasă. Şi am tot mers la antrenamente până s-a prins tata, vâzând că plecăm de acasă zi de zi cu echipamentul în spate. A venit la şcoală şi ne-a văzut, după care a acceptat“, povestesc cei doi tineri, care se completează şi atunci când discuţi cu ei.
Părinţii nu priveau cu ochi buni fotbalul şi le spuneau că trebuie să meargă la şcoală să înveţe, dar provocarea de a juca fotbal era prea mare pentru cei doi, care au fost imediat legitimaţi la echipa LPS. După patru ani, aceasta a fuzionat cu Pandurii, iar gemenii Mihălcescu au continuat să se antreneze acolo, sub comanda lui Constantin Andriucă. „Tata s-a bucurat foarte mult când am venit la Pandurii, în anul în care echipa a promovat, şi ne-am gândit că ar fi o şansă mai mare pentru noi de a ajunge la prima echipă“, povesteşte Andrei trecerea lor la echipa fanion a Gorjului.
Ieşeau la lecţie unul în locul celuilalt
Fiind gemeni, cea mai mare problemă a fost să fie deosebiţi pe teren de colegi şi de antrenori. La meciuri problema se rezolva uşor datorită numerelor şi posturilor pe care jucau, dar la antrenamente era mai greu şi Andrei s-a tuns zero pentru a putea fi deosebit. „Prima dată când am mers la fotbal toată lumea ne confunda şi a trebuit să ne tundem diferit ca să ne deosebească. Mergeam eu tuns la zero şi el cu freză, ca să se ştie care suntem. Nici antrenorii nu ne puteau spune pe nume, strigau «vârful» sau «fundaşul» la noi, dar cam de fiecare dată ne confundau“, spune Andrei.
Dacă pe teren nu puteau juca unul în locul altuia, la şcoală îşi mai schimbau locurile când unul nu învăţa lecţia. „La ore mai ieşeam la tablă unul în locul celuilalt, dar la fotbal niciodată, pentru că jucăm pe posturi diferite. Fiecare are altceva de făcut pe postul lui“, susţine Adrian, care este fundaş de meserie. Andrei, în schimb, este atacant, el fiind reprofilat între timp de antrenori: „Prima dată şi eu jucam tot fundaş, dar domnul Andriucă a văzut că am calităţi de atac. M-a avansat mai întâi mijlocaş, iar acum joc vârf de trei ani. La Mătăsari am păstrat posturile şi deja am jucat amândoi pe teren la unele amicale şi în cupă“.
Vor să ajungă la Pandurii
Deşi au făcut junioratul la Pandurii, gemenii Mihălcescu n-au putut juca direct la echipa mare, ei fiind acum la Minerul Mătăsari, în Liga a III-a, pentru că au dorit să joace tot împreună. „Nu ştiu dacă am fi mers separat la o echipă, dar poate pe viitor nu se ştie ce ne va oferi viaţa. Poate unul ajunge la Steaua şi unul la Dinamo, cum au fost fraţii Goian. Sau amândoi la Timişoara, precum gemenii Karamian. Noi am dori să continuăm împreună, suntem fraţi, suntem uniţi şi e greu să te integrezi singur într-o echipă. Una e să fi singur în viaţă şi alta e să ai un frate cu tine şi mai ales geamăn“, spune Andrei.
Adrian ia însă în calcul şi posibilitatea de a fi cândva adversari: „La antrenamente, vrem tot timpul să jucăm în echipe diferite. El fiind fundaş şi eu atacant, este ca o întrecere între noi“. Pentru viitor, gemenii îşi doresc să ajungă în prima ligă, iar echipa la care s-au format e principala tentaţie. „Dacă ni se va oferi şansa ne-am dori să ajungem să jucăm la Pandurii. O să muncim să putem promova şi să fim mereu pregătiţi. Trebuie seriozitate, multă muncă şi, mai ales, o viaţă ordonată pentru a fi totdeauna în formă“, încheie Andrei Mihălcescu.