Secretele „Porţii Buzăului“, singura dintre cele patru intrări în cetatea Târgoviştei care a mai rămas în picioare

Având rol de apărare şi supraveghere, dar şi unul comercial, cele patru porţi de intrare/ieşire din fosta Cetate de Scaun a Târgoviştei erau amplasate în punctele de legătură cu zonele de interes ale Ţării Româneşti, precum Bucureşti, Argeş sau Buzău.

Reşedinţa voievodală de la Târgovişte cunoaşte dezvoltarea maximă în vremea domniei lui Matei Basarab (1632 - 1654), când cele patru porţi de intrare în Cetate - Buzău, Dealu, Câmpulung, Bucureşti - şi şanţul de apărare au fost refăcute.  

Târgovişte era comparat, la 1653, cu marile oraşe ale orientului Alep şi Damasc. Imaginea oraşului era una impozantă. Fortificaţiile construite de Matei Basarab în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, probabil pe aceeaşi direcţie cu fortificaţiile vechi din sec. XV, aduc aminte de nostalgiile constantinopolitane ale marelui voievod.

Poarta Bucureştilor este, de fapt, Poarta Buzăului

“Erau patru porţi. Poarta Bucureştilor se numeşte aşa dintr-o eroare a fostului primar Theodor Bâte, un primar harnic, de altfel. Pentru că ea este la ieşire din Târgovişte spre Bucureşti i s-a spus aşa. Ea este construită în a doua parte a secoului XVII, în a doua domnie a lui Matei Basarab şi s-a numit Poarta Buzăului sau Poarta Sudului. În perioada aceeaia, drumul spre Bucureşti trecea pe unde este acum încrucişarea Bulevardului Castanilor cu I.C. Brătianu şi Tudor Vladimirescu. Era pe direcţia Văcăreşti – Potlogi – Bucureşti. Lângă sensul giratoriu dintre Tudor Vladimirescu, pod spre Găeşti şi strada Băltăreţu se afla Poarta Bucureştilor”, ne explică istoricul George Coandă.

“Poarta Buzăului” este, de altfel, singura poartă care a mai rămas în picioare, pentru că ea este refăcută după anii ’90 de către Primăria Târgovişte.

Celelalte trei porţi sunt: „Poarta Câmpulungului” sau “Poarta Dolgopolului”, care se afla lângă Sala Polivalentă, “Poarta Vânătorilor Domneşti”, situată lângă Parcul Chindiei - Biseria Sf. Vineri ( pe acolo mergeau domnitorii către Mănăstirea Dealu ) şi “Poarta Bucureştilor”, ieşire spre Văcăreşti. 

Rolul porţilor

Porţile aveau rol de acces şi ieşire din oraş şi făceau legăturile comerciale. De asemenea, aveau şi rol de turn de pază, pentru că sus stăteau străjerii şi care le închideau când se dădea stingerea, în jurul orei 19.00. 

Toate cele patru porţi treceau practic prin Şanţul Cetăţii -  sistemul de fortificaţie a Târgoviştei.