Prima instituţie de învăţământ superior din Ţara Românească, precursoarea Academiei de la Bucureşti, deschisă de un grec la Târgovişte
0
Municipiul Târgovişte, fosta Cetate de Scaun a domnitorilor, poate fi numit, fără echivoc, leagănul culturii şi educaţiei din ţara noastră. La Mănăstirea Dealu au apărut primele tipărituri, precum Octoihul (1493 şi 1494), Psaltirea (1495) şi Molitvelnicul (1493 1495). Tot la Târgovişte a funcţionat şi „Schola Graeca et Latina“ (1646 - 1652), prima instituţie de învăţământ superior din Muntenia, înfiinţată în timpul domnitorului Matei Basarab.
„Cei care terminau această şcoală, fii de boieri, puteau să urmeze alte forme la universităţi din Italia, la Padova, la Bologna. În 1646, s-a născut prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească şi ea a fost la Târgovişte”, ne-a spus istoricul George Coandă.
Şcoala era condusă de grecul Pantelimon Ligaridis
„Schola Graeca et Latina“ a fost condusă de Pantelimon Ligaridis, originar din Chios. Descriind vizita sa în Ţara Românească, Petru Bogdan Boksie afirmă că: „În această loacalitate a Târgoviştei l-am găsit pe domnul Panteleone, un domn care ţinea şcoala greacă şi latină şi predica în zilele de sărbătoare în limba greacă. Chemat de Vasile Lupu la Iaşi se opreşte la Târgovişte un timp, unde a predat lecţii fiilor lui Constantin Cantacuzino, Şerban şi Drăghici. Se consideră, deci, că a existat mai întâi o şcoală particulară de latină şi greacă. Pe lângă activitatea de profesor, era şi misionar al «Propagandei Fide»“.
La 1650 corespondenţa lui Pantelimon Ligaridis nota: „...timp de patru ani, m-am trudit predând la 12 tineri retorica şi logica în limba greacă şi latină”.
Şcoala a funcţionat la Mănăstirea Stelea, dar îşi încetează activitatea în 1651, odată cu plecare lui Pantelimon din Târgovişte. Era structurată la nivel superior, pe cinci ani de studii, predându-se trei discipline principale: gramatica, retorica şi logica, fiind considerată şi precursoare a Academiei de la Bucureşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Alături de Pantelimon Ligaridis s-a aflat Ignatie Petridis, tot din Chios, care a colaborat la tipărirea „Îndreptării Legii” (1652), având şi o activitate literară ce costa în lucrări originale, dar şi copii şi manuscrise.
Şcoala a fost frecventată şi de Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu şi Ion Heliade Rădulescu. De asemenea, scoala a funcţionat în Parcul Mitropoliei, care mai păstrează şi astăzi ruinele chiliilor în care a funcţionat în vremea lui Matei Basarab „schola graeca et latina”.
Parcul este situat în centrul oraşului, învecinându-se cu Piaţa Tricolorului - unde se află statuia lui Mircea cel Bătrân, cu Platoul Casei de Cultură a Sindicatelor - unde se află statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul şi cu centrul vechi istoric al municipiului.
Recomandări pe aceeaşi temă:
Pompierii au dat fuga la Mănăstirea Stelea, alertaţi fiind de un foc de paie
Se încarcă comentariile...
