FOTO Sarbătoarea Geavrelelor. La Morteni, tinerii împodobesc prăjini lungi de 14 metri cu mii de batiste, în ziua de Bobotează
0
În comuna Morteni, din judetul Dâmboviţa, are loc în fiecare an, de Boboteazăare veche de sute de ani, numită "Geavrele". Obiceiul se ţine întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prăjini lungi de câte 14 metri fiecare, de care sunt prinse mii de batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate.
Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de bătrânele din sat.
"Eu am făcut geavrelele de la una din cele patru prăjini în urmă cu mulţi ani, pentru că fetele nu mai cos. E frumoasă tradiţia şi e bine că încă se mai păstrează", ne-a spus doamna Maria.
Sărbătoarea Geavrelelor este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi.
Tinerii împodobesc prăjini cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag.
Steagul trebuie făcut în fiecare an
Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc.
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste.
Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Astăzi, ele au fost sfinţite de preotul din sat.
Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajunul Crăciunului când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.
Se încarcă comentariile...
