FOTO Casa Memorială „Ion Ciorănescu“ este redată celor curioşi să afle mai multe despre una dintre cele mai culte familii din România

Din Casa Memorială se pot vizita doar 5 camere unde sunt expuse cărţile lui Alexandru şi George Ciorănescu, dar şi alte obiecte folosite de familie FOTO Ionuţ Dima

Puţini ştiu că în comuna Moroieni, din judeţul Dâmboviţa a trăit una dintre cele mai culte familii din câte a avut România – familia Ciorănescu. Ciorăneştii au trăit într-o casă doua etaje, cochetă, cu balcoane cu arcada în trefla, cu o arhitectură românescă, realizată la începutul secolului XX.

Clădirea se află pe Drmul Naţional 71 Târgovişte – Sinaia. A fost confiscataă de comunişti şi, ulterior, transformată în sediul PCR. De asemenea, până în 2010 a avut destinaţie de primărie şi de atunci a fost redată circuitului turistic. În prezent, Casa Memorială se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române. 

“Până în 2010 a funcţionat Primăria comunei Moroieni în Casa Memorială a lui Ion Ciorănecu. Această casă este adminsitrată de Primărie în baza testamentului dat de Ion Ciorănescu. Ea se afă în patrimoniul Muzeului Literaturii Române, iar noi ne ocupăm doar de administrarea şi de funcţionarea acestei clădiri, pentru a nu se degrada. Biblioteca ce poartă numele lui Ion Ciorănescu funcţionează în aceeaşi locaţie, urmând ca în perioada următoare să accesăm fonduri pentru reabilitarea clădirii, fiind monument de categoria B. De asemenea, toate obiectele din casă se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române şi multe alte obiecte trebuie să mai vină din Germania, de la un descendent. Este vorba de mobilier, manuscrise şi altele”, a declarat Mihai Moraru, primarul comunei Moroieni.

Biblioteca va rămâne în continuare în casă, aceasta fiind doleanţa directorului Muzeului Literaturii Române. 

Ce se poate vedea în Casa Memorială

Din Casa Memorială se pot vizita doar 5 camere unde sunt expuse cărţile lui Alexandru şi George Ciorănescu, dar şi alte obiecte folosite de familie. “Într-o cameră avem mai multe cărţi ale lui George Ciorănescu aduse din Germania, cărţi, tablouri, maşina de scris, calculatorul, biroul, diplome. De asemenea, mai pot vizita obiecte de dormitor, parte de la familia Ciorănescu, parte colecţionate de sătenii din Moroieni. Este vorba de un pătuţ de copii, pat mare, icoane vechi şi multe obiecte de bucătărie. Colecţia s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului  şi mai avem şi la Muzeul Literaturii Române o grămadă de obiecte, dar nu avem unde să le expunem pe toate, pentru că nu este aranjată casa. La fel, din Germania au fost aduse foarte puţine, pentru că nu avem unde să le depozităm”, ne-a spus Maria Morar, supraveghetor al Casei Memoriale. 

Casa datează de la începutul secolului XX şi se află într-o stare bună, cu terase şi balcoane şi zidărie din cărămidă, fiind reparată parţial de Primăria Moroieni, cât timp a funcţionat în ea.

Câţi urmaşi ai Ciorăneştilor mai trăiesc

Ultima membră a familiei Ciorăneştilor, Ecaterina (Tetea), a murit în anul 2000. În urma lor a rămas un adevărat tezaur de cărţi rare, manuscrise şi diplome, care încă nu au fost repatriate de statul român. Astfel, în Bucureşti mai trăieşte o nepoată a lui Nicolae Ion – Ecaterina Ana Ciorănescu, în Munchen, Germania, mai trăieşte încă soţia lui George Ciorănescu, iar în SUA se află un nepot al lui Ion Ciorănescu. 

Cu toţii şi-ar dori ca locul în care au trăit cândva cei 10 membri ai carturarilor Ciorănescu, să fie un obiectiv de interes naţional, iar bunurile să le fie repatriate. De exemplu, în Germania, în casa în care a trăit George Ciorănescu (eseist, jurnalist, poet, prozator, publicist şi traducător român care a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în exil), unul dintre fii lui Ion, se află lucruri extrem de valoroase, iar în Insulele Canare există o colecţie impresionantă de 3.000 de volume, care a aparţinut lui Alexandru Ciorănescu (autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator român care a trăit în exil între 1946 şi 1999). 

„Din câte cunosc eu, George Ciorănescu are o bibliotecă foarte mare în Germania şi statul român ar trebui să se implice în aducerea tuturor obiectelor acasă. De asemenea, din Insulele Canare mai trebuie adus câte ceva, acolo unde a murit Alexandru Ciorănescu, în 1999. Este vorba de o bibliotecă foarte mare, cu 3.000 de volume”, mai spune Maria Moraru, supraveghetor.

Casa Memorială a avut în tot anul 2015, doar 120 de vizitatori, cei mai mulţi elevi, care au ajuns acolo prin programul “Şcoala Altfel”.

PLACHETĂ INTERIOR 

“Nescio qua natale solum dulcedine cunoctos ducit et imemores non sinet esse sui”, Ovidiu.

Traducere: “Cu ce-i vrăjeşte oare pe toţi pământul ţării de nu mai poate nimeni de-a pururea uita” T. Naum.

DINASTIA DE CĂRTURARI A CIORĂNEŞTILOR

„Câţi dintre noi ştiu că cea mai importantă Bibliografie a literaturii franceze pentru secolele al XVI-lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea, şapte volume, circa 5.000 de pagini („o opera supraumană, o muncă gigantică"!) este scrisă de un român în exil? Asemeni, câţi dintre tinerii de astăzi ştiu că Alexandru Ciorănescu, ataşat credinţei de nezdruncinat a existenţei unei literaturi europene, este, alături de Van Tieghen, intemeietorul pe plan mondial al comparatisticii moderne?”, citat din “România exilată. George & Alexandru Ciorănescu, de Ştefan Ion Ghilimescu. 

Acelaşi autor, de data aceasta în lucrarea „Dinastia de cărturari a Ciorănestilor” spune: „În anii prigoanei staliniste, pentru elitele spiritului „primului exil" românesc, în care se integrează la loc de cinste George & Alexandru Ciorănescu, se contura tot mai evident ideea, afirmată răspicat de Mircea Eliade, că singură formă eficace de luptă împotriva comunismului de import din România este aceea de a continua să facă în ţările de adopţie, animaţi de un înalt curaj civic, o cultură de înaltă competenţă opusă prin înaltul ei rang şi recunoaştere universală surogatelor formelor prolet-cultiste ale aşa-zisului „realism socialist". 

Cei 9 copii:

- Ana, 1901 - 1969

- Nicolae, 1903 - 1957, matematician

- Ion Nelu, 1905 1926, poet, decedat la 21 de ani 

- Constantin, 1907-1949,  inginer, asistent universitar

- Ecaterina (Tetea), 1909 – 2000, chimist român, membru titular al Academiei Române.

- AlexAndru Puiu (cunoscut şi Alexandre, Alejandro), 1911 – 1999,  autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator român care a trăit în exil între 1946 şi 1999, an în care a şi decedat - Canare.

- Maria (Mimi), 1913 – 1996,  medic în Bucureşti

- Elena (Ilica), 1915 – 1960, tehnician

- George, 1918 – 1992, eseist, jurnalist, poet, prozator, publicist şi traducător român care a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în exil.