EXCLUSIV Pictură unicat descoperită pe pereţii Bisericii Mari Domneşti din Târgovişte

Istoricul târgoviştean Florin Gabriel Petrică a făcut o serie de descoperiri istorie inedite în pictura Bisericii Mari din Curtea Domnească Târgovişte. Recent, într-o Conferinţă ce a avut loc la Patriarhia Română, istoricul a prezentat o interesantă comunicare ce a avut drept subiect semnificaţia ideologică a galeriei de domni din pronaosul bisericii domneşti.

“Acest tablou votiv, această galerie votivă, realizată în anul 1698, şi care conţine portretele a nouă domni ai Ţării Româneşti, a fost interpretată doar în cheie genealogică, considerându-se că voievozii pictaţi în pronaosul bisericii aparţin neamului domnesc din care se trăgea Constantin Brâncoveanu. Eu cred că, lăsând deoparte criteriul genealogic, aceşti mari domni au în comun o altă trăsătură, care ţine mai degrabă de ideea luptei antiotomane şi implicit de recucerirea Constantinopolului. Noile descoperiri din pictura bisericii confirmă şi augmentează prezenţa la Târgovişte a ideii imperiale bizantine. Acest lucru se poate demonstra clar, aşa cum veţi vedea”, ne-a spus istoricul târgoviştean Florin Gabriel Petrică.

Pictură unicat

Interpretarea sa a fost una inedită în plan istoriografic, aducându-se ca argumente câteva picturi aflate în interiorul bisericii. Una dintre descoperirile invocate de către istoric constă în reprezentarea unei santine, Sfânta Ipomoni, pictată numai la Târgovişte. 

“La nivelul balconului (cafasului) din interiorul bisericii există treisprezece panouri, iar în douăsprezece au pictate portretele unor sfinte. Un panou a rămas nepictat deoarece în dreptul lui se afla jilţul doamnei ţării. Într-un asemenea panou a fost reprezentată, cred eu, Sf. Ipomoni (Răbdare). Sf Ipomoni a fost, în viaţa sa civilă, împărăteasa bizantină Elena Dragaş, soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea şi mama ultimului împărat bizantin Constantin al XI-lea. A fost, deasemenea, fiica cneazului Constantin Dragaş, mort în timpul celebrei bătălii de la Rovine, luptând împotriva lui Mircea cel Bătrân. După cum atestă unele cronici, bătălia a avut loc pe valea râului Ialomiţa.Cercetările arheologice au demonstrat faptul că oraşul Târgovişte a fost distrus în timpul conflictului cu otomanii, între anii 1394-1395", mai spune Florin Petrică.

"Târgovişte, un nou Constantinopol, o nouă capitală a creştinismului ortodox"

"Sf. Ipomoni  se deosebeşte de celelalte sfinte prin costumul fastuos pe care-l poartă, împodobit cu stema imperială bizantină, acvila bicefală. Să mai precizăm că ziua de hram a sfintei a fost pusă pe 29 mai, exact ziua în care Constantinopolul a fost cucerit de Mahomed al II-lea. Biserica nu poartă întâmplător hramul Adormirea Maicii Domnului. Această mare sărbătoare creştină a fost aleasă de către ctitorul Bisericii, Petru Cercel, ca zi în care pleca din Istanbul spre Ţara Românească, pentru a prelua tronul ţării. Maica Domnului a fost şi protectoarea capitalei imperiale bizantine, iar această idee se poate observa şi la Târgovişte, în marea icoană din pridvorul bisericii domneşti, ce surmontează stema Ţării Româneşti şi intrarea în pronaosul unde se află marea galerie votivă. Astfel, la baza tronului Maicii Domnului se află iarăşi pictate două acvile bicefale. Ideologic, acest tip de reprezentare, care apare doar la Târgovişte, se poate asocia ideii că reşedinţa veche a ţării, care s-a individualizat istoric printr-o permanentă politică antiotomană, a fost pusă pe acelaşi plan cu marele centru spiritual ortodox bizantin. Cred că prin această icoană, noul ctitor al bisericii, Constantin Brâncoveanu, a încercat, subtil, ca Târgoviştea să apară ca un nou Constantinopol, o nouă capitală a creştinismului ortodox”, crede istoricul târgoviştean.