DNA îl mai ţine pe Ioan Niculae în închisoare, încă 30 de zile, cel mult

Judecătoria Găeşti şi Tribunalul Dâmboviţa s-au pronunţat, pe rând în cazul cerereii de eliberare condiţionată, pronunţată în data de 20 august, ambele respingând-o

DNA se opune cu orice chip eliberării condiţionate a magnatului Ioan Niculae, patronul Astra Giurgiu. Acesta a aprimit aviz favorabil pentru eliberarea condiţionată din partea Judecătoriei Găeşti, însă DNA a contestat această decizie.

Potrivit unor surse judiciare, urmeză ca cererea DNA să fie luată în discuţie de magistraţii de la Tribunalul Dâmboviţa, iar termenul maxim de soluţionare este de 30 de zile. 

Comisia de eliberări condiţionate din penitenciarul Găeşti a trimis aseară Judecătoriei raportul în care se recomanda eliberarea miliadarului. Procesul a primit iniţial primul termen de judecată pe 25 noiembrie, dar completul l-a preschimbat pentru astăzi, mai puţin de 24 de ore.

Magistraţii de la Tribunalul Dâmboviţa au respins ca nefondată, pe 22 septembrie, contestaţia formulată de către condamnatul NICULAE IOAN, împotriva sentinţei penale nr.1560/31.08.2015 pronunţată de către Judecătoria Găeşti în dosarul penal nr. 3565/232/2015. În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă condamnatul la plata sumei de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică din 22 septembrie 2015. 

Judecătoria Găeşti şi Tribunalul Dâmboviţa s-au pronunţat, pe rând în cazul cerereii de eliberare condiţionată, pronunţată în data de 20 august, ambele respingând-o. Niculae, însă, a făcut contestaţie la ultima decizie, a Tribunalului, astfel că astăzi, instanţa se va pronunţa dacă îi va da drumul omului de afaceri. 

 Dosarul „Mită la PSD”

Judecătoria Găeşti arată în motivarea decziei prin care a hotărât menţinerea în închisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la 2 ani şi 6 luni de închisoare în doarul „Mită la PSD”, că acesta îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată, potrivit Mediafax.

„Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate”, conform documentului citat.

Ioan Niculae a primit o pedeapsă de 914 zile de închisoare, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată el trebuie să execute o treime, respectiv 304 zile.

Până la data la care s-a discutat cererea de eliberare condiţionată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti, acestuia de eliberare, afaceristul a executat 139 de zile, din 2 aprilie, şi i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activităţilor lucrative prestate si a lucrărilor ştiinţifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrări ştiinţifice si 16 zile, în baza muncii prestate la penitenciarele Bucureşti Jilava si Găeşti), totalul zilelor executate fiind de 305.

Referitor la cea de a doua condiţie, „să dea dovezi că s-a îndreptat şi că se poate integra în societate”, magistratul apreciază că „timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanţei că scopul preventiv şi educativ al pedepsei aplicate a fost atins”.

Pe 31 august, Judecătoria Găeşti a respins cererea omului de afaceri de eliberare condiţionat, însă decizia nu a fost definitivă, putând fi contestată la Tribunalul Dâmboviţa.

Ioan Niculae îşi va executa în continuare pedeapsa în Penitenciarul Găeşti şi mai poate introduce o cerere de eliberare condiţionată la 60 de zile de la momentul în care comisia din penitenciar i-a examinat-o pe cea de faţă. Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost analizată de comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti şi înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august. Asta înseamnă că 18 octombrie, Niculae va putea introduce o nouă cerere.

Avocatul omului de afaceri a declarat că acesta merită să fie eliberat după ce, în cele cinci luni de detenţie, a scris cinci cărţi. Cărţile semnate de Ioan Niculae sunt în domenii precum agricultura şi chimia, în care de altfel omul de afaceri are investiţii. Două dintre volume se intitulează „Bioetanolul, combustibilul viitorului” şi „Valorificarea energetică a biomasei”.

Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată, însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea. Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se judecă la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie.

Ioan Niculae, condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la 3 ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la câte 2 ani şi 6 luni cu executare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, pe 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Bunea Stancu şi Ioan Niculae, implicaţi şi într-un alt dosar penal

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

„Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", mai susţin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Cel mai bogat român nu este lăsat afară din închisoare. Ce variante mai are Ioan Niculae

Magnatul Ioan Niculae va mai sta în închisoare cel puţin o lună şi jumătate. Magistraţii de la Judecătoria Găeşti i-au respins cererea de eliberare condiţionată formulată în data de 20 septembrie. Judecătorul care s-a ocupat de caz a stabilit că "nu au fost îndeplinite temeiurile legale pentru eliberarea condiţionată".

Ioan Niculae vrea să iasă din penitenciar. Magistraţii au amânat însă discuţiile pentru săptămână viitoare

Magistraţii Judecătoriei Găeşti vor lua în discuţie din nou, pe 27 august, cererea lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată din penitenciar. Până în prezent, acesta a executat cinci luni din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni de închisoare primită în dosarul „Mită la PSD”. În faţa instanţei Niculae a explicat că „pe toată perioada detenţiei, nu am făcut nimic altceva decât să muncesc, iar cărţile sunt scrise corect”.

La cinci luni de când a ajuns după gratii, Ioan Niculae vrea să fie eliberat. Se laudă că a scris deja două cărţi

Omul de afaceri Ioan Niculae, care a executat aproape cinci luni din pedeapsa de 2 ani şi 6 luni de închisoare primită în dosarul „Mită la PSD”, a cerut Judecătoriei Găeşti eliberarea condiţionată. El se laudă că a scris deja două cărţi în penitenciar .

Motivarea sentinţei din dosarul „Mită la PSD”: „ Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă”

Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, şi omul de afaceri Ioan Niculae au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, iar încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea preşedintelui României este o activitate reprobabilă. Asta arată magistraţii Curţii de Apel Bucureşti în motivarea deciziei prin care aceştia au fost condamnaţi în dosarul „Mită la PSD”.

Condamnări în dosarul „Mită la PSD”. Ioan Niculae a primit 2,6 ani de închisoare cu executare, iar Bunea Stancu 3 ani de închisoare

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Bunea Stancu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, în timp ce afaceristul Ioan Niculae a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul „Mită al PSD” în care s-a anchetat finanţarea campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană din 2009. Sentinţa a venit de la Curtea de Apel şi este definitivă.