Cinci cazuri de imunodepresie severă depistate în ultima săptămână în Dâmboviţa

În total, aproape 13.500 de români s-au îmbolnăvit de rujeolă de la debutul epidemiei

Centrul Naţional De Supraveghere şi Control A Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a anunţat, în urmă cu câteva zile, alte două decese cauzate de rujeolă, fiind vorba despre un copil de 3 luni din Constanţa, nevaccinat, în condiţiile în care primul vaccin ROR se face la vârsta de 9 luni. Cel de-al doilea deces a fost înregistrat tot în Constanţa, la o persoană de 29 de ani nevaccinată, cu imunodepresie severă.

Un copil de trei luni din Constanţa şi o persoană de 29 de ani din acelaşi judeţ, nevaccinată, cu imunodepresie severă, au murit în ultima săptămână din cauza rujeolei, numărul deceselor ajungând la 54. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), de la debutul epidemiei s-au înregistrat 13.326 de cazuri de rujeolă, în ultimele zile fiind raportate 334 de cazuri nou confirmate în Bucureşti şi în 25 de judeţe, scrie news.ro,

În perioada 14 - 18 mai au fost raportate 335 de cazuri nou confirmate în Bucureşti şi în 25 de judeţe, cele mai multe fiind în Constanţa (82), urmat de Bucureşti (49), Buzău (37), Iaşi (31), Vrancea (26), Călăraşi (18), Tulcea (14) şi Vaslui (12). Au mai fost câte 11 cazuri de rujeolă în Braşov şi Neamţ, câte şase în Ilfov şi Satu Mare, alte cinci în Dâmboviţa, câte patru în Galaţi, Argeş şi Olt, trei în judeţul Ialomiţa, câte două în Giurgiu, Prahova şi Suceava şi câte unul în Alba, Bihor, Brăila, Hunedoara, Sibiu şi Teleorman.

În total, aproape 13.500 de români s-au îmbolnăvit de rujeolă de la debutul epidemiei. Doar în perioada 14 - 18 mai 2018, au fost raportate încă 335 de cazuri noi în 25 de judeţe şi în Bucureşti, cele mai multe îmbolnăviri fiind în Constanţa, Bucureşti, Buzău, Iaşi, Vrancea şi Călăraşi. La pol opus, cele mai puţine îmbolnăviri sunt în Teleorman, subliniază INSP.

În România secolului XXI, rujeola, o boală contagioasă şi virală, care uneori poate duce la moartea celui infectat, este combătută, în mediul rural, cu leacuri băbeşti. Aceasta este constatarea făcută de medicul epidemiolog Irina Alecu din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani în urma experienţelor avute în timpul campanilor de vaccinare, prin satele botoşănene. 

Frecţia cu ţuică şi zeama de varză ţin, în multe comunităţi de la ţară, locul vaccinului şi al anti-termicelor prescrise de medic. Totodată ritualurile medievale de combatere a bolii sunt folosite pe scară largă, mai ales în familiile sărace şi cu educaţie precară.