TIMP LIBER Mănăstirea Gorgota, un loc divin, ce oferă un peisaj mirific

Lăcaşul nu mai funcţionează ca şi mănăstire din anul 1750, când o ceată de tătari i-a ucis pe călugări şi a dat foc aşezământului. Turiştii şi credincioşii pot ajunge la mănăstire de pe Drumul Naţional 72 Târgovişte – Ploieşti, prin comuna dâmboviţeană Răzvad, satul Gorgota. La un moment dat, din sat vă abateţi prin pădure, pe un drum pietruit, iar cale de un kilometru şi jumătate, urcaţi fie cu maşina, fie p

Biserica - mănăstire Gorgota, din satul cu acelaşi nume, te atrage nu doar prin numele biblic, ce simbolizează dealul pe care l-a urcat IIsus Hristos până la locul în care a fost răstingnit, ci şi prin peisajul superb care înconjoară lăcaşul. Biserica este aşezată pe cel mai înalt deal din comună, iar din curte se pot vedea împrejurimile într-un decor plin de verdeaţă, case şi văi abrupte. 

Situată în zona centrală a judeţului Dâmboviţa, la aproape 15 kilometri de Municipiul Târgovişte, lăcaşul poartă hramul "Schimbarea la Faţă", care se sărbătoreşte în fiecare an, la 6 august. Sute de turişti care au auzit de aşezământul cocoţat în vârf de deal, vin să aprindă o lumânare şi să admire împrejurimile. Locuri de cazare nu există în zonă, însă, cu binevoinţa unor localnici, puteţi înopta în sat. La biserică se poate ajunge de pe Drumul Naţional 72 Târgovişte – Ploieşti, prin comuna dâmboviţeană Răzvad, satul Gorgota.

La un moment dat, din sat vă abateţi prin pădure, pe un drum pietruit, iar cale de un kilometru şi jumătate, urcaţi fie cu maşina, fie pe jos, pe un drum îngust, de doar doi doi metri şi jumătate lăţime.

„Este cea mai frumoasă zonă din comună. Este plin de verdeaţă în anotimpul cald şi îţi oferă foarte multe posibilităţi. Poţi merge la biserică, poţi face drumeţii, camping şi multe altele. De fiecare dată când se întâmplă fenomene astronomice, reprezentanţii Societăţii Stronomice Române de Meteori vin aici pentru observaţii”, ne-a spus Ionuţ, un tânăr de 27 de ani din satul Gorgota.
Istorie

„Este monument istoric, ctitoria lui Pătraşcu Vodă. La 1557, când el urcă pe tron se gândeşte să ridice şi această mănăstire. Domnitorul, când a adus muncitorii, a găsit o cruce înfiptă pe acest loc. S-a gândit că este un semn divin şi aici a început lucrările. După aceea a adus călugări de la cetatea Fanar. În 1750, o ceată de tătari ar fi urcat pe aici şi ar fi distrus mănăstirea. O parte din călugări au fost omorâţi, iar ceilalţi au fugit. De atunci nu mai funcţionează ca şi mănăstire. A intrat în paragină. A fost reparată prin 1900”, ne-a spus preotul paroh, Tiberiu Matei.
Biserica poartă încă pictura originală, veche de sute de ani. Autorităţile au demarat deja proiecte care să redea bisericii astectul de odinioară. 

Mănăstirea Gorgota îşi poartă zidirea pentru veacuri, din vremea domniei lui Pătraşcu cel Bun (1554 – 1557). Jafurile şi ruina care s-au abătut peste aşezare au făcut să se piardă multe acte preţioase, printre care şi cele ale primului ctitor. Dintre hrisoavele mai recente, a fost păstrat şi unul din 07.08.1594, prin care Mihai Viteaz „întăreşte mănăstirii moşia din jurul ei, socotindu-l pe Pătraşcu cel Bun, ctitor al sfintei dumnezeieşti mănăstiri”.