Silviu Glodeanu practică sportul columbofil de la vârsta de 14 ani

Pasiunea sa pentru porumbei a pornit de prin anul 1995, dar a început să se ocupe mai serios de competiţii în anul 2001, când s-a înscris la clubul „Robert Venus”, din Târgovişte. „Mă ocup de porumbei de la vârsta de 14 ani. Din familie mi se trage, două rude ale mele fiind crescători chiar cu performanţe deosebite. Acasă am acum în jur de 150 de porumbei de care sunt foarte mândru. Primele rezultate au început să apară în 2006 la un concurs judeţean, iar în 2009 a fost anul în care am câştigat şi campionatul naţional”, spune Silviu Glodeanu.

A petrecut trei ani în Grecia îngrijind porumbei

Dragostea pentru porumbei l-a dus şi peste plaiurile mioritice. Întâmplarea a făcut ca acum trei ani să se întâlnească cu un iubitor al sportului columbofil din Grecia, care avea mare nevoie de cineva care să aibă grijă de păsările sale. „M-am întâlnit în Târgovişte cu un campion al Greciei şi care m-a invitat acolo. Avea nevoie de cineva pentru că timpul nu-i permitea să se ocupe de porumbei. Am stat acolo trei ani şi am dominat toate concursurile pe acolo. Aveam în grijă aproximativ 500 de porumbei. E o muncă accepetabilă. Eram singurul angajat. M-am întors în ţară pentru că am vrut să încep aici propria mea afacere. Cât am stat plecat din ţară, tatăl meu s-a ocupat de porumbeii mei de acasă. Chiar am colaborat bine. Vorbeam tot timpul la telefon şi tocmai din această cauză aveam facturi imense la telefon. Crescătoria de care vedeam era în Salonic”, povesteşte Silviu.

România surclasează Grecia la sportul columbofil

Cu mândria în glas, Silviu spune că grecii mai au mult până să ne calce pe urme în sportul columbofil. „Acolo sunt doar 400 de sportivi, nu se compară cu noi. Şi judeţul Dâmboviţa are mai mulţi membrii. România este o ţară în continuă creştere cu aprope 9.000 de membri columbofili. Cu toate astea nu ne comparăm cu Polonia unde sunt aproape de zece ori mai mulţi. Acolo este altfel promovat sportul columbofil. Concursurile de porumbei sunt şi ele împărţite pe categorii: viteză, demifond, fond şi general”, explică tânărul.

Are o „porumbiţă” dublă campioană

Cea care i-a adus faima lui Silviu este o femelă care anul trecut a fost dublă campionă naţională la categoria „Demi Fond Tineret” şi „Viteză Palmares Tineret”. Acesta este de altfel şi cel mai important titlu obţinut până acum de Silviu. Cel mai recent succes a fost înregistrat weekendul trecut în localitatea Topa Mică din Sălaj. Acolo a câştigat locul I la un concurs pe o distanţă de 250 de kilometri, surclasând 1500 de participanţi. „Nu i-am pus încă un nume, nu m-a gândit la asta. Dar îmi este foarte dragă această femelă şi nu aş renunţa la ea pentru nimic în lume”, se mândreşte columfofilul.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum ai descrie acest sport?

„Acest sport nu este o meserie pentru că este un hobby. Tocmai din această cauză nu sunt profituri mai deloc. Scot profituri cei care comercializează produse pentru îngrijirea porumbeilor. Noi, cei pasionaţi, scoatem bani din buzunar pentru a îi întreţine, asta e diferenţa. Aşa se întâmplă peste tot.”

Cu cât se poate vinde un porumbel campion?

„La noi în primul rând, piaţa nu este la fel de darnică. În Occident se vând cu zeci de mii de euro. Lumea preferă să se ducă în afară să cumpere porumbei decât să îi ia de aici. Nu ştiu care este cauza pentru că, de multe ori, ai noştri sunt mai valoroşi decât ai lor. La noi în ţară un porumbel poate ajunge la maxim 1.000 de euro, ceea ce este mult prea puţin faţă de afară.”

Ce-i place?

„În primul rând, îmi place sportul acesta. Nimic nu se compară cu acel sentiment când îţi vezi proumbelul venind acasă după un concurs greu. Mă simt foarte bine că munca mea are un rezultat”, spune Silviu.

Ce nu-i place?
„Nu-mi  place politica. De asemenea, nu-mi place ce se întâmplă în Târgovişte, că se lucrează tot timpul şi nu se mai termină lucrările. Nu-mi mai plac mâncărurile picante”, adaugă acesta.

Profil:
Nume: Silviu Glodeanu
Născut: 8 noiembrie 1983
Localitatea: Vulcana Pandele
Studii: student la Facultatea Bioterra, Bucureşti (anul doi)
Familie: singur la părinţi