SĂRBĂTOARE! Astăzi este ziua Sfinţilor Constantin şi Elena

Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena. Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 - Leana şi 1.467 - Nuţi. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 - Costinel, 635 - Costi şi 315 - Costeluş.

Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism, după cum o atestă scrierile istorice, printr-o minune dumnezeiască, în 312 d.Hr. Înaintea luptei cu împăratul Maxenţiu a văzut pe cer  o cruce luminoasă pe care scria “hoc signo vinces” – “prin acest semn vei învinge”, punând apoi să se zugrăvească pe scuturile soldaţilor acest semn. Sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxenţiu, le-a învins la 28 octombrie 312 şi a cucerit scaunul de la Roma.

Ca urmare, la câteva luni, noul împărat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplină libertate creştinismului. Acesta devenea, din religie persecutată, religie tolerată, cu libertăţi asemănătoare celorlalte religii.

A generalizat ca zi de odihnă duminica

După acest Edict care consfinţea libertatea credinţei creştine, împăratul Constantin a întreprins o serie de acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa creştinilor. În acest sens, a desfiinţat pedepsele necreştine precum răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-şi vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor şi bolnavilor, a aprobat înfiinţarea justiţiei şi instanţelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine, a generalizat ca zi de odihnă duminica, ziua Învierii lui Hristos, ş.a. De asemenea, a iniţiat construirea de noi biserici în toate zonele imperiului său, sau repararea celor existente. O altă mare înfăptuire a sa a fost construirea, din temelii, a unei mari cetăţi, care va purta secole de-a rândul numele Constantinopol (“oraşul lui Constantin”).

Alături de el se cinsteste şi mama sa, Elena, care a întărit şi a răspândit credinţa ortodoxă. Tradiţia afirmă că, datorită eforturilor Elenei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Iisus, şi au fost construite biserici la Bethleem, Golgota şi pe Muntele Măslinilor.