Producţie Primăvara rece a muşcat din “Frumosul de Voineşti”

Primăvară ploioasă

Pomicultorii spun că vor scoate bani din buzunar pentru a-şi acoperi costurile de producţie. Procentele sunt atât de mici încât pomicultorii spun că producţia este cea mai slabă din ultimii 10 ani. Din această cauză, merele româneşti vor fi rarităţi în supermarketurile noastre.

“Avem cea mai slabă producţie din ultmii 10 ani”, se plâng pomicultorii de pe renumita Vale a Dâmboviţei. Deliciosul de Voineşti, Florina, Ionatanul sau Goldenul vor fi rarităţi în pieţele româneşti. Dacă în 2010, pomicultorii au recoltat în medie între 20 şi 30 de tone de mere la hectar, anul acesta abia dacă vor culege 10 tone.

Primăvară ploioasă

Oamenii spun că vremea nefavorabilă din primăvară le-a adus mari pierderi în livezi. Cheltuielile în schimb, cresc de la an la an. Acum dau aproximativ 9.000 de lei pentru îngrijirea fiecărui hectar. “Avem o producţie foarte slabă din cauza primăverii cu dimineţi reci şi peste trei săptămâni de ploi. Pomii nu au polenizat. Dintr-un măr obişnuit scoteam peste 200 de kilograme într-un an. Acum abia dacă mai găsesc 20 de mere într-un pom. Aş putea să spun că este cel mai slab an din ultimii zece. Pomicultorii nu îşi vor scoate cheltuielile de întreţinere”, crede Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Dâmboviţa.

Unii pomicultori au ajuns să producă doar de plăcere, că de la câştiguri spectaculoase şi-au luat gândul. “Anul acesta avem o producţie extrem de mică. Investiţiile nu le vom recupera. Eu nu fac un calcul la final de an să văd cu cât am rămas. Eu fac pomicultură mai mult din plăcere. Eu vreau să fac ceva de calitate şi nu prea mă interesează cantitatea. Eu cred că de la an la an numărul pomicultorilor o să scadă pentru că mereu creşte costul de producţie”, spune domnul Oprescu, pomicultor.

Subvenţiile se lasă aşteptate

Pe Valea Dâmboviţei sunt cultivate cu meri, peste 2.500 de hectare iar în evidenţele Asociaţiei Pomicultorilor din Dâmboviţa figurează peste 10.000 de producători, doar în această zonă. În condiţiile actuale şi fără sprijin substanţial din partea statului, mulţi pomicultori vor renunţa la acest segment agricol. “Nu ştim dacă vom mai recupera ceva. Nici străinii nu au mai venit să cumpere ca în alţi ani. Mă gândesc din ce în ce mai mult să mă las”, ne-a spus nea’ Vasile.

Salvarea, de la vecinii unguri

Speranţa pomicultorilor dâmboviţeni ar putea veni de la străini. Dacă anul trecut polonezii se băteau pe merele din Voineşti şi le cărau cu tirurile, acum ungurii şi nemţii ne vor producţia pentru industrie. “La export vor merge numai merele de industrie. Ungaria şi Germania vor mere de la noi. La consumatorii casnici vom vinde la fel ca şi anul trecut. Preţul pe kilogram nu va trece de 1,2 lei. Cel puţin anul acesta, în supermarketuri nu va intra niciun măr românesc”, este convins preşedintele pomicultorilor.

Fabrică de sucuri

O altă gură de oxigen ar putea veni de la un investitor care vrea să construiască la Voineşti, cea mai mare fabrică de sucuri din România. Primăria Voineşti a semnat anul trecut contractul de concesionare a patru hectare de teren către o firmă din Bucureşti. Unitatea urmează să prelucreze zilnic peste 500 de tone de fructe. Investiţia se ridică la 16,5 milioane de euro. Totodată, se va construi şi dota la standarde internaţionale şi un depozit frigorific cu climă controlată, care va prelua un volum de 5.000 tone de mere anual. Autorităţile cred că această investiţie va fi un câştig pentru pomicultorii de pe Valea Dâmboviţei care, în sfârşit, vor putea să-şi valorifice avantajos fructele.

Fabrica de sucuri naturale din fructe va absorbi şi o parte  forţei de muncă existente în zonă. Pentru început, vor fi angajaţi aproape 60 de oameni.

“Frumosul de Voineşti”

Celebrul soi “Frumosul de Voineşti”, căruia i s-a dus vestea în toată ţara, a fost creat în laborator, la staţiunea de cercetare în domeniul pomicol din localitate, acum 50 de ani. Dacă suprafaţa staţiunii de cercetare era de aproape 600 de hectare în momentul înfiinţării, aceasta a ajuns la puţin peste 100 hectare, după ce foştii proprietari şi-au recuperat terenurile naţionalizate. Cu toate acestea, mărul de Voineşti este extrem de apreciat în ţară. Pomicultura este transmisă din tată în fiu de zeci de ani şi mulţi trăiesc doar din comercializarea merelor.