Portret: Ion Teodorescu, târgovişteanul care a scris despre istoria Albaniei

Muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte, el a publicat două cărţi despre istoria poporului albanez

Ion Teodorescu a început să studieze istoria albanezilor în anul 2000. „Eram profesor la Universitatea «Valahia» din Târgovişte şi am câştigat o bursă printr-un concurs de dosare. Am ales Albania, deşi nu ştiam prea multe lucruri despre acesată ţară. Bursa era pentru patru luni. Am lucrat la Biblioteca Naţională a Albaniei şi am avut ocazia să întâlnesc oameni deosebiţi. Datele pe care le-am adunat, le-am folosit în cartea «Albania de la Zogru, la Enver Hogea», apărută în 2001”, povesteşte târgovişteanul. „M-am axat pe Albania de după Primul Război Mondial, Albania interbelică, Albania comunistă şi apoi, democrată”, explică Ion Teodorescu.

În Târgovişte, cărţile au fost privite cu suspiciune
Lucrarea a fost bine primită în Albania. „Intelectualii albanezi au fost entuziasmaţi. La Târgovişte, a fost primită cu suspiciune. Toată lumea priveşte Albania ca pe o ţară din lumea a treia. Oamenii nu ştiu că este o ţară de limba traco-iliră, ceea ce o apropie de România. Nicolea Iorga, care a scris prima istorie a Albaniei, îi numea pe albanezi «aceşti veri de sânge». Necunoscându-i, oamenii au o percepţie deformată”, spune cu regret muzeograful.
În 2001, s-a întors în Albania, pentru a-şi face studiile de masterat. Astfel, a urmat, în 2002, publicarea celui de-al doilea volum despre Albania: „Coloniile albaneze din România. Independenţa statului albanez (1912-1914)”. Despre acest studiu ne-a povestit: „am găsit documente şi la Biblioteca Naţională a României, la Arhivele Statului, dar m-am axat pe arhivele lor, pentru că eram acolo. Ei au multe cărţi privind legăturile statului cu vecinii lor”.

Doar un albanez în Târgovişte
Comunitatea albaneză din România este mică. La Târgovişte nu există decât un reprezentant al acestei etnii. „Astăzi nu mai sunt mulţi albanezi în România. S-au denaţionalizat cu timpul. Mulţi au rămas în Brăila, Constanţa, Megidia, Bucureşti, Craiova şi Slatina. Când au venit în România, au preferat zona citadină, fiind negustori, intelectuali sau medici. La Târgovişte nu aveau ce afaceri să dezvolte. Din câte ştiu, doar o persoană de origine albaneză există în Târgovişte, o bătrână”, ne explică Ion Teodorescu. De-a lungul timpului, însă, mai mulţi albanezi s-au evidenţiat în diverse domenii. „Puţini ştiu că albanezi au fost Vasile Lupu, Victor Eftimiu şi Octavian Goga. Sau că însuşi mareşalul Antonescu era de origine albaneză, după mamă”, ne învaţă profesorul.

Va mai scrie şi alte studii despre Albania
Ion Teodorescu şi-a propus să continue să studieze Albania. „Trebuie să merg acolo şi să continui studiul. Nu ma pot rezuma la ce am scris. Mă aşteaptă multe documente de cercetat. Cred ca ar trebui să avem o mai mare deschidere spre lumea lor. Chiar şi arheologii. Sunt vecinii noştri. Cine ştie câte am putea descoperi despre noi, despre poporul român?”, consideră el. Deocamdată, are în vedere scrierea unei lucrări privind asemănările între lexicul românesc şi cel albanez. „Acum adun materiale despre cuvintele care sunt comune, precum «copac» sau «trup», dar şi despre cuvintele care au sensuri diferite: «codru», la ei înseamnă «deal»”, spune cu pasiune târgovişteanul.

Ce v-a determinat să alegeţi Albania?
Am mers pe o idee dată de un preot de-al meu duhovnic, care mi-a spus să mă bag unde este frontul de lucru mai greu. Ce puteam scrie despre istoria Franţei sau a Angliei? Albania este o ţară încă necunoscută, faţă de care ar trebui să avem o mai mare deschidere. Suntem vecini cu ei, nu cu Franţa sau cu Anglia.

Ce v-a fascinat mai mult la poporul albanez?
Existenţa codului Dukagini, un cod al onoarei, care a rezistat timpului, a rezistat bizantinilor, otomanilor şi comuniştilor. Este o cutumă nescrisă, fără putere juridică, dar pe care oamenii o respectă. Acest cod al onoarei priveşte atât răzbunarea sângelui, cât şi ospeţia, prietenia necondiţionată.

Ce-i place?
Îmi place istoria, pentru că, efectiv, arată de ce lumea evoluează într-un fel sau într-altul. Sunt aspecte foarte interesante, care ne explică de ce am ajuns unde am ajuns.

Ce nu-i place?
Minciuna. Nu-mi place minciuna, pentru ca urâţeşte omul. Nu înţeleg de ce oamenii mint şi nu aleg adevărul, care îi înfrumuseţează. Adevărul este prima cale, cea dată de Iisus Hristos.

Profil: Ion Teodorescu
Născut: 1 octombrie 1956, Târgovişte
Studii: doctorand Universitatea „Ştefan cel Mare” din Succeava