Ion Pojereanu, a condus delegaţiile de chinezi la Summitul din 2008 de la Bucureşti

A fost o singură dată sancţionat, în toată cariera de 42 de ani, pentru că a fugit a cenaclul „Flacăra” al lui Adrian Păunescu.

De-a lungul carierei a avut parte de momente frumoase, dar şi capricioase. A condus atât autohevicule vechi, greoaie, cât şi maşini noi şi performante. Ion Pojereanu se numără printre cei mai buni şapte şoferi dâmboviţeni care au fost chemaţi să participe la Summitul din 2008 care a avut loc la Bucureşti. „La Summitul Nato am trăit o perioadă de două săptămâni aproape militarizată. Aveam un echipament special toţi şoferii, iar traseul era unul riguros şi nu aveai voie să îl schimbi sub nicio formă. Nu aveam voie să discutăm cu delegaţiile străine. Noi aveam datoria să ne vedem doar de traseu. Atunci am avut una din cele mai mari satisfacţii ale mele ca şofer. Am deplasat delegaţiile de chinezi de la Hotelul Grant, la Palatul Parlamentului”, spune Ion Pojereanu.

Penalizat din cauza lui regretatului Adrian Păunescu

Ion Pojereanu a afost unul dintre cei mai disciplinaţi şoferi. În 1980 însă, a fost penalizat două luni pentru că a fost la cenaclul „Flacăra” condus de poetul Adrian Păunescu. „Am avut o singură penalizare în viaţa mea. Ştiind că a doua zi, în Târgovişte, vine poetul Adrian Păunescu, cu Cenaclul „Flacăra”, pe stadionul Chindia din Târgovişte, i-am spus şefului meu că maşina pe care lucram este defectă. Şeful meu m-a înţeles şi a înlocuit cursa din ziua respectivă cu altă maşină. Din nefericire pentru mine, la cenaclu a venit şi şeful meu şi m-a văzut. M-a penalizat atunci. Două luni nu am mai condus”, îşi aduce aminte şoferul.

A plâns la moartea poetului

Chiar dacă a fost penalizat din cauza regretatului poet, acesta nu a putut să-şi stăpânească lacrimile în momentul când la televizor a văzut imagini de la înmormântarea sa. „Sunt un mare iubitor de poezie. Îmi place enorm Adrian Păunescu şi regret că a plecat din viaţa aceasta. În aceste zile m-am simţit copleşit şi am plâns văzând înmormântarea la televizor”, mărturiseşte acesta.

Şoferul sportivilor

Faima de şofer „stăpân pe situaţie” i s-a dus repede în oraşul Târgovişte. „În perioada când am lucrat la autobaza Nr. 2 Călători am transportat jucătorii de la CS Târgovişte, la meciurile din Divizia B, iar mai recent, baschetbalistele târgoviştence de la MCM. Am fost cu ele mai peste tot în ţară pe unde susţineau meciuri”, mai spune Pojereanu.

În perioada de dinainte de revoluţie, în fiecare an, el alături de alţi şoferi, erau chemaţi câteva luni la canalul Dunăre Marea Neagră, acolo unde lurau pe maşini de mare tonaj pentru construirea canalului.

Întrebări şi răspunsuri:
V-a plăcut mic meseria asta de şofer su vă doreaţi altceva?

Am avut o mare pasiune pentru meseria de şofer de mic şi imediat după terminarea şcolii profesionale, m-am înscris la şcoala de şoferi profesionişti. După obţinerea permisului m-am angajat pe un camion marca „Steagu Roşu”. Pentru rezultate bune am fost promovat iar în momentul în care au apărut noile modele de maşini am primit o marcă nou de camion, „Carpaţi”. După  un examen riguros, am obţinut gradul D şi visul de a deveni şofer de autobuz a devenit realitate. Am început cu unele curse scurte în judeţ, apoi am trecut la curse mai lungi: Râmnicu Vâlcea, Braşov, Câmpina, Bucureşti, Ploieşti”.

Vă aduceţi aminte de o întâmplare hazlie?

„Am avut parte de o întâmplare care mă face şi acum să îmi aduc aminte cu plăcere. La una din ultimele mele curse am luat o femeie şi am uitat să îi dau bilet. Când am ajuns la autogară, ea s-a dus glonţ la ghişeul de reclamaţii şi i s-a plâns celui care era de serviciu că nu i-am dat bilet. Femeia a fost sfătuită să facă o reclamaţie dar pentru că nu ştia cum mă cheamă a zis că „ala care vorbeşte ca robotul” nu mi-a dat bilet. Eu am o operaţie de neoplasm laringian.”

Ce-i place?
„Îmi plac toate jocurile distractive. Îmi plac toate integramele din „Adevărul de Seară” şi din „Click”. Pe toate le dezleg. Îmi place să gătesc mâncăruri inventate de mine. De asemenea, îmi mai plac copiii foarte mult. Nu am nepoţi dar o să vină unul în câteva luni.

Ce nu-i place?
„Nu îmi plac oamenii perverşi, sucurile acidulate şi băuturile colorate. Ţuica e cea mai bună licoare pe care a scornit-o românul. În celelalte nu ştii ce pun cei care le fac”.

Profil:
Nume: Ion Pojereanu
Născut la 12 noiembrie 1952
Localitatea: Malu cu Flori
Studii: Şcoala Profesională „Aro”, Câmpulung
Familie: căsătorit, doi copii ( Iulian, 29 de ani şi Ana Maria, 25 de ani )