Ioana Soare luptă pentru viaţa câinilor fără stăpân

Târgovişteanca este voluntar al unei fundaţii din Câmpina şi a demarat în oraş o campanie de sterilizare a maidanezilor.

Fire romantică. Tandră. Chip de om senin, dar parcă acoperit de un voal fin de tristeţe. Ioana Soare recunoaşte că nu a avut o viaţă tocmai uşoară. Că a fost lovită sub centură de destin. Dar, a avut încredere în Dumnezeu şi a mers mai departe. Se consideră o luptătoare. O femeie care nu se lasă învinsă cu una, cu două. O femeie care se zbate pentru ţelurile sale. Ne-a povestit cu drag despre copilărie. Parcă nara un basm. „Verile erau frumoase altădată. Cu soare mult, dar şi cu răcoare. Petreceam mult timp la mamaia, într-un sat din Prahova. În apropierea casei, era un izvor fermecător. Zăboveam mult în preajma sa. Alergam prin curte. Ne jucam de-a pitita”, mărturiseşte Ioana Soare. I-a plăcut dintotdeauna să se ocupe de treburile gospodăreşti, să aibă grijă de casă, de animale, de flori, să prepare mâncăruri şi prăjituri. În liceu, s-a dedicat învăţăturii. A ajuns apoi la facultate, la Bucureşti. „Vremuri bune şi atunci. Studiam mult, dar aveam timp şi de distracţie. Mergeam la teatru şi cinematograf”.

Câinii au nevoie de mâncare, dragoste şi protecţie
Dragostea pentru animale a existat dintotdeauna, dar s-a manifestat accentuat în ultimii 10 ani. Zâmbeşte când îşi aduce aminte ce i-a povestit mama sa. Primisese de la o prietenă, cadou de nuntă, un căţeluş. A fost singurul câine pe care l-a avut Ioana Soare în copilărie. A murit de bătrâneţe. Mulţi ani, constrânsă de probleme, de viaţa trăită la bloc, nu a mai avut un animal de companie. „După ce mi-a murit soţul, fiica mea Mihaela a venit acasă şi mi-a zis că o să cumpere un bichon. Îl avem şi acum. Are 9 ani. Este o căţeluşă tare drăguţă, Gessi, de care m-am ataşat din prima clipă”. Încet-încet, Ioana Soare a început să-şi aplece atenţia şi asupra câinilor comunitari. „Am pornit de la un căţel pe care l-am scos de la grădina zoologică. Fusese luat de hingheri. Acum, trăieşte la noi în curte. Când plec pe stradă, am totdeauna mâncare la mine. Animăluţelor astea le trebuie mâncare, dragoste şi protecţie. Pentru asta mă lupt”, spune Ioana Soare. Femeia a avut şansa să întâlnească iubitori de animale, ca şi ea. Reprezentanţii Fundaţiei pentru Protecţia Animalelor Câmpina. De ce tocmai de acolo? Pentru că în Târgovişte nu există un astfel de organism. S-a alăturat efortului dus de membrii fundaţiei pentru că îşi doreşte să salveze vieţile câinilor fără stăpân. Cu sprijinul celor din Câmpina şi al târgoviştenilor cu suflet, a reuşit să sterilizeze în două luni peste 100 de căţei, împiedicând astfel înmulţirea, dar dându-le în acelaşi timp şansa la supravieţuire. „Este esenţial să fie sterilizaţi câinii din stradă. Am fost în audienţă la Primăria Târgovişte. Ni s-a spus că nu sunt fonduri pentru treaba asta. Nu este normal ca într-un oraş vizitat din afară să fie mulţi câini pe stradă. Dar, nu trebuie să-i omorîm, ci să-i sterilizăm. Este cel mai important lucru”, susţine Ioana Soare.

Întrebări şi răspunsuri:
Cum vi se pare târgovişteanul. Este iubitor de animale?
Sunt foarte mulţi de iubitori de animale, dar nu au avut prea multe posibilităţi să ajute. Oamenii nu au bani suficienţi pentru a se întreţine pe ei, de unde să mai ajute şi câinii? Eu sunt un iubitor pasionat. O fac pentru animale, nu pentru mine. Animăluţul ăla nu are nicio vină că este pe stradă. Noi trebuia să-i creem condiţii. Eu am un vas cu apă permanent la poartă. Aşa mi s-ar părea normal să fie peste tot.  Am ajuns însă la concluzia că românii nu sunt educaţi în domeniul protecţiei animalelor.

Ce întenţionaţi să faceţi în continuare?
În primul rând, lupt să ţin aproape de Târgovişte Fundaţia pentru Protecţia Animalelor din Câmpina, care ne ajută să sterilizăm câinii din oraş. În al doilea rând, mi-aş dori un adăpost mai aproape de Târgovişte. Cel de la Aninoasa este situat departe de comunitate şi nu există mijloc de transport pentru ca oamenii să ajungă acolo. Şi atunci, cum să le găsim stăpâni câinilor comunitari? Eu cred că posibilităţile Târgoviştei permiteau să se rezolve problema aceasta.

Ce îi place:
„Iubesc totul. Am sentimentul ăsta care mă bucură şi mă hrăneşte permanent, să găsesc frumosul în orice. Încerc să-i înţeleg pe cei din jur, conştientă că fiecare gândeşte şi acţionează altfel. Dar, câinii sunt pasiunea mea numărul unu. Pentru ei, am lăsat totul de-o parte. Îmi place şi muzica. Aşa am copilărit, aşa am învăţat, cu radioul deschis. De asemenea, îmi place dansul”, spune Ioana Soare.

Ce nu îi place:
„Încerc să accept totul. Caut să găsesc părţile frumoase ale fiecăruia. Niciodată nu mă uit după ce este rău. Pot să spun totuşi că nu îmi place faptul că oamenii sunt preocupaţi prea mult de latura materială a vieţii, însă nu îi judec fiindcă mie nu îmi plac oamenii care-i judecă pe alţii”, afirmă Ioana Soare.

Profil:
Nume: Ioana Soare
Născută: 15 martie 1950
Studii: Academia de Studii Economice Bucureşti
Familie: o fată, Mihaela