GREUTĂŢI O familie cu doi copii trăieşte într-o fostă centrală termică

Nu au apă, gaze sau curent electric iar pâinea şi-o câştigă din vânzarea pet-urilor sau a fierului vechi. Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială spun că familia Bătăiosu a fost în atenţia lor în repetate rânduri şi li s-a dat chiar locuinţă socială, însă pentru că au acumulat datorii, nu au mai putut sta acolo.

În timp ce copiii de vârsta lor se îndeletnicesc cu jocurile pe calculator, îşi plimbă elegant prin faţa blocului păpuşile din pluş sau au tot timpul hăinuţe curate şi parfumate, cei doi copii îşi fac griji că nu au un colţ de pâine pe masă. Nepoata Cristina de 9 ani şi fiica Maria de 13 ani aud foarte rar cuvântul „igienă” pentru că le lipseşte cu desăvârşire.

„Căminul” familiei Bătăiosu este situat pe strada Laminorului, lângă fosta uzină SARO. Nu dispune de apă, gaze sau de curent electric şi este foarte aproape de stradă. Cei care trec zilnic la serviciu, spre fabrica SC. Cromsteel, o văd pe femeie trebăluind pentru a putea să le pună ceva pe masă minorilor.



Acolo locuiesc în prezent, doi adulţi, fata lor de 13 ani şi o nepoată de-a lor, în vârstă de 9 ani, fata fiicei lor care a murit acum trei ani. „De cinci ani locuiesc aici. Nu am condiţii deloc. Nu am apă, nu am lumină, nu am căldură. Oamenii care trec pe aici aruncă cu pietre pe acoperiş, afară nu poţi să ţii o copaie, un vas, că ni le fură. Mie mi-ar conveni şi aici să stau, numai să am curent şi să mă lase să îmi fac un gărduleţ”, spune Elena Bătăiosu, de 53 de ani.

O vreme, în centrala termică de 2/3 metri pătraţi, au locuit, pe lângă cei patru, şi fata cea mare a familiei Bătăiosu împreună cu cei trei copii ai ei, de 4, de 5 şi de 7 ani. „Cei de la primărie au zis că ne ajută, dar numai rău ne fac. A plecat fata mea cu copiii de aici pentru că vin şi ni-i ia în plasament pentru că nu avem condiţii”, spune femeie cu lacrimi în ochi.

Pet-urile şi fierul vechi, surse de venit

Pe soţul Elenei Bătăiosu nu l-am găsit acasă pentru că mai mereu pleacă după fier vechi. Chiar dacă femeia a muncit 12 ani la firma de transport în comun din Târgovitşe, nu beneficiază de ajutor din partea statului pentru că i-a fost pierdută cartea de muncă. „Dacă avem ce mânca, bine, dacă nu, ne băgăm la somn. Ne câştigăm traiul din sticle şi din fier vechi. Ne spălăm cu apă încălzită la soare. La iarnă e foarte greu. Nu am pensie, nu am ajutor social, nu am nimic. Am muncit la IGOT, firma de autobuze, 12 ani, eram femeie de serviciu. Nu am adunat toţi anii şi nu am putut să ies la pensie. Nu îmi mai găsesc nici cartea de muncă”, adaugă acesta.



Varianta asistenţilor sociali

Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială ne descriu o altă situaţie a familiei Bătăiosu. Amărăştenii ar fi fost în atenţia lor în repetate rânduri şi li s-a dat chiar locuinţă socială, însă pentru că au acumulat datorii, nu au mai putut sta acolo şi au plecat. „E a treia oară când pleacă din locuinţa socială şi vin acolo. Nimeni nu i-a spus să iasă cu copiii de acolo, doar că ea a acumulat datorii pe care nu şi le putea plăti. Noi avem un dosar pentru că au fost luaţi copiii în regim de urgenţă, de trei ori. Am ajutat-o mereu în ideea de a fi reintegraţi în societate. Pleacă şi nu motivează, probabil se teme de noi. Ea riscă acum să îi luăm din nou copiii. Nu plăteşte utilităţi, nimic”, a declarat Mirela Iordache, directoarea Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Târgovişte.