PORTRET: Dorina Ciobanu, maestră în modelarea hârtiei

Educatoarea a descoperit quillingul anul trecut, în timp ce căuta pe internet cântecele pentru copii.

Dorina Ciobanu a fost atrasă încă din copilărie de lucrurile migăloase, de îndeletnicirile care cer, pe lângă pasiune şi talent, şi multă răbdare. „Aveam tot timpul dorinţa de a desena ceea ce mi se părea frumos. Apoi, după ce am terminat Generala, s-a pus problema ce o să fac în viaţă, că pe atunci ne cam limitam la liceu. Am zis că vreau să lucrez cu copiii de grădiniţă. Mă impresionase educatoarea mea. Mi se părea că este mai ceva decât o zână. Era o femeie extraodinară, care m-a ajutat mult, care mi-a insuflat dorinţa asta de a lucra cu copiii”, îşi aminteşte Dorina.

După ce a absolvit Liceul Pedagogic, a primit repartiţie la Grădiniţa Diaconeşti-Pucioasa, unde a activat 11 ani şi unde s-a înrădăcinat în sufletul ei dragostea pentru copii. Acum, este educatoare la Grădiniţa „Alexandrina Simionescu Ghica” din Târgovişte. „Confecţionam singură materialele didactice. Vroiam să simt că le place copiilor. Cărţile nu sunt toate frumoase. Multe au imagini groaznice, neatractive. De la început, am realizat pe pereţii grădiniţelor unde am lucrat adevărate scene de poveste, fiindcă nu-mi plăcea cum arătau clasele”, spune Dorina Ciobanu.

Îşi doreşte să verniseze o expoziţie

Într-o seară târzie de iarnă, în februarie anul trecut, a descoperit arta modelării hârtiei. Mâinile sale şi răbdarea de care dăduse dovadă până atunci erau pregătite pentru a intra într-o nouă misiune pe tărâmul creaţiei. „Căutam pe internet cântecele pentru copii. Mă învăţaseră băieţii mei pe ce site-uri să intru. Pe you tube am găsit din întâmplare un filmuleţ în care cineva arăta cum înfăşura hârtia. Am fost curiosă ce o să iasă în final. În momentul în care am văzut tot filmuleţul, am zis că neapărat trebuie să fac şi eu astfel de obiecte. Mi s-a părut ceva fascinant. Nu-mi venea să cred că ceea ce vedeam acolo era făcut din hârtie”, povesteşte educatoarea.

Orologiul bătuse demult miezul nopţii, dar Dorina se afla încă la masa de lucru. Noua preocupare o absorbise total. „Am fost extrem de încântată de ceea ce mi-a ieşit. Pentru mine quillingul este acum ca un drog. În momentul în care încep să modelez hârtia, simt nevoia să fac din ce în ce mai mult. Ideile îmi vin pur şi simplu. De altfel, este foarte greu să realizezi două obiecte la fel. Au încercat prietene de-ale mele să le copieze pur şi simplu şi nu le-a ieşit. Trebuie să se simtă acel ceva care le individualizează”, mărturiseşte Dorina Ciobanu.

Artista doreşte acum să treacă de la micile ilustraţii la tablouri. Eforturile sunt imense însă nu se dă bătută. Ar fi ceva unic să reuşescă să verniseze o expoziţie.

Întrebări şi răspunsuri:

Ce v-a rămas viu în amintire din activitatea de peste 30 de ani în învăţământ?

La inspecţia de gradul I, lucrarea mea a fost despre creativitate în jocul copiilor. În finalul activităţilor, trebuia să prezint un program distractiv. Am compus o scenetă în versuri cu 23 de personaje, ca să pot cuprinde toţi copiii. Nu m-am gândit niciodată să las pe vreunul în afară, chiar dacă nu avea talent, fiindcă sufleţelul lui ar fi suferit. M-am întrebat apoi cu ce să-i îmbrac. Şi am creeat 23 de costume pe care le-am colorat cu vopsea textilă, în aşa fel încât am ilustrat toate anotimpurile, fiecare cu elementele lui specifice. A fost un eveniment fantastic în viaţa mea,  prin care am reuşit să fac şi altora cunoscută pasiunea mea pentru creaţie, pentru lucrul de mână.

Nu v-aţi gândit niciodată să urmaţi artele plastice?

De felul meu, nu am încredere totală în forţele proprii. Mă gândeam că trebuie să fii un talent extraordinar să ajungi la Arte Plastice. Probabil, şi conjunctura a făcut să nu merg la facultate. Am avut câteva încercări de a picta pe pânză, însă timpul nu mi-a permis să mă dedic acestei pasiuni. Aş fi vrut să fac multe, dar profesia de educator mi-a ocupat toată existenţa.

Ce îi place:

Îmi plac culoarea şi sunetul. Ascult muzică clasică. Vreau să vă spun că aşa de frumos se îmbină lucrătura la quilling cu Mozart... Îmi place natura. Îmi plac florile. Am acasă o grădină superbă. Îmi plac copiii. Sunt pasiunea vieţii mele. Am o satisfacţie deosebită să îi iau de la trei ani până când pleacă la şcoală. Patru ani sunt ai mei. Eu nu sunt doamna educatoare pentru ei. Sunt Dori. Am copii care au acum 30 de ani şi cu care ţin legătura. Am copii cărora le-am influenţat cariera.

Ce nu îi place:

Nu îmi plac minciuna, duplicitatea, făţărnicia şi linguşeala.

Profil:

Născută: 28 august 1960, Târgovişte
Studii: Liceul Pedagogic Târgovişte
Familie: Căsătorită, doi băieţi: Bogdan-Dorin, Alexandru-Ionuţ