Târgovişte: Ionuţ Cristache, filosoful care a stat de vorbă cu Marin Preda

Predă filosofie de 30 de ani, are trei romane publicate, iar cel de-al patrulea apare în toamnă. L-a cunoscut pe Marin Preda, iar o parte din discuţia cu el apare în “Cel mai iubit dintre pământeni”.

Ionuţ Cristache este de 30 de ani profesor la Colegiul Naţional “Constantin Carabella”, unde predă ştiinţe socio-umane. Spune cu sinceritate că prima iubire este totuşi literatura.

“Părinţii mei au fost învăţători şi niciodată nu mi-am dorit să fiu altceva decât profesor. Prima mea iubire e totuşi literatura, dar, în adolescenţă, elev fiind la “Ienăchiţă Văcărescu”, am avut o întâlnire care mi-a marcat existenţa cu marele scriitor târgoviştean Radu Petrescu. O frază pe care o ţin minte, rostită de el, a fost: Nu poţi să fii scriitor fără să ştii filosofie”, a declarat scriitorul.

De altfel, Ionuţ Cristache spune că Marin Preda, Nichita Stănescu şi Mircea Horia Simionescu, pe care i-a cunoscut personal, i-au influenţat viaţa. Îşi aminteşte cu plăcere, de pildă, o discuţie avută cu Marin Preda pe vremea când era student, gândurile exprimate atunci fiind incluse în romanul “Cel mai iubit dintre pământeni”.

“În anul III de facultate, după un examen greu, într-un mic restaurant din Bucureşti, eram cu câţiva colegi şi discutam despre examenul zilei. De la o masă alăturată, s-a ridicat Marin Preda, ne-a făcut cinste cu câte o bere şi a stat de vorbă cu noi câteva ore. Ştia filosofie, citise marii clasici şi câteva dintre discuţiile noastre le-am regăsit în romanul pe care îl scria atunci, “Cel mai iubit dintre pământeni”, mai spune profesorul.

Primul roman, la 47 de ani

Deşi a început să publice articole în revista “Transilvania” sau în “România Literară” de la 20 de ani, primul roman a apărut mult mai târziu, în 2002, şi s-a numit “Calendarul cu patimi”, o poveste tristă de dragoste. La numai doi ani distanţă, apare romanul “Gândul lui ca o rugăciune”, iar în 2007, la Editura Trei, “Ingrid târfa”, carte care s-a vândut în 2000 de exemplare. Cărţile au fost scrise cu mulţi ani înainte, dar nu a simţit nevoia să le publice în anii ’90.

“Toate cărţile au fost lansate în sala mare a Teatrului Bulandra din Târgovişte. Criticii literari au fost de fiecare dată elevii mei, iar actorii teatrului, care-mi sunt prieteni, au făcut, de fiecare dată, un spectacol din lansarea cărţilor. Au citit, au dramatizat secvenţe din carte”, a mai spus scriitorul.

“Cercei în buric”, următorul roman

În toamnă, se va lansa cel de-al patrulea roman care se numeşte “Cercei în buric”. E povestea adevărată a unui actor care-şi pierde memoria şi pe care nu şi-o regăseşte în altă parte decât pe scena teatrului său. În prezent, Ionuţ Cristache are în lucru un nou roman.

“Am un mesaj pentru elevii mei care doreau să ştie ce mai scrie bătrânul lor dascăl. Şi cum ei mai sunt încă în vacanţă,  le transmit acum titlul viitoarei cărţi: Emo şi efectul de lac în America. Sper ca în primăvara viitoare să puteţi vedea pe scena teatrului şi o piesă de teatru scrisă de mine”, a spus zâmbind scriitorul.

Cât despre critica literară, a păstrat în memorie o cronică realizată de Dan C. Mihăilescu la Pro Tv, pe marginea romanului “Ingrid târfa”. “Opinia exprimată atunci a fost legată de celebra şcoală de literatură de la Târgovişte şi era cel mai important compliment care se putea face, după părerea mea”, a conchis cu modestie Ionuţ Cristache.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum vă înţelegeţi cu elevii?
Ştiu sigur că m-au iubit toate generaţiile de elevi. Sunt convins că am reuşit să devin un dascăl capitalist şi e o mare bucurie pentru mine să mă plimb pe străzile oraşului şi să fiu salutat la fiecare câteva minute. Am foşti elevi cu care mă mândresc în toată lumea, doctori în filosofie în Statele Unite ale Americii, în Spania, în Belgia sau aici la Târgovişte.

Ce spun elevii depre cărţile dumneavoastră?
Ultimele două cărţi au fost scrise alături de elevii mei. Le-am citit pagini din cărţile mele şi, de pildă, la ultima lansare au fost 200 din elevii mei în sală, deşi nu-i putea obliga nimeni să vină acolo. Primesc şi azi mesaje de dor pe e-mail şi sunt sigur că dragostea e aceeaşi astăzi, ca întotdeauna, iar poveştile ei nu se schimbă niciodată.

Ce-i place?
Îmi place meseria de dascăl şi pot să spun că iubesc cele 30 de generaţii “de tâmpiţi”, cum zice un mare bărbat politic. Mi-a plăcut Târgoviştea, dar îmi place mai puţin cea de azi. Iubesc literatura pe care o citesc şi o fac.

Ce nu-i place?
Nu-mi plac oamenii politici. Este vorba tot de oamenii politici de azi. Urăsc şanţurile de pe străzile oraşului. Nu-mi place fotbalul. Nu urmăresc nici măcar meciurile importante, nu ştiu nici regulile bine.

Profil:
Născut: 22 iulie 1955, Târgovişte
Studii: Facultatea de Filosofie Bucureşti
Familie: Căsătorit, are două fete
Hobby: călătoriile şi prietenii