Târgovişte: Copiii, victimele muncii peste hotare
0
Aproape 3.000 de copii din Dâmboviţa au rămas singuri acasă după ce părinţii au plecat la muncă în străinătate. Psihologii avertizează că cei mici pot rămâne cu sechele în urma acestui tip de abandon.
În judeţul Dâmboviţa, 2.945 de copii sunt nevoiţi să crească fără sprijinul părinţilor, care au plecat peste graniţă pentru a asigura familiei un trai decent. Dintre aceştia, 1.027 de copii au rămas fără ambii părinţi, care i-au lăsat în grija rudelor de până la gradul IV.
Potrivit unei statistici a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa, numărul celor care au ales să plece în străinătate pentru a munci a scăzut în primele cinci luni ale acestui an cu 18%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, când s-a înregistrat un număr de 3.556 de astfel de cazuri.
Cele mai multe familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate se înregistrează în municipiul Moreni, unde 329 de copii din 274 de familii trebuie să se descurce fără sprijinul afectiv al părinţilor.
Părinţii au început să se întoarcă lângă copii
Numărul părinţilor din Târgovişte care au ales să revină lângă copii lor a crescut semnificativ în primele cinci luni ale acestui an. Dacă în 2008, 294 de copii creşteau fără părinţi, anul acesta în municipiul reşedinţă de judeţ se înregistrează doar 64 de copii rămaşi singuri acasă.
Specialiştii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dâmboviţa atrag atenţia că banii obţinuţi sunt foarte importanţi pentru familie, însă există şi aspecte nedorite, cum ar fi destrămarea familială sau consecinţele pshihologice grave în urma abandonului copiilor la bunici sau rude. Cei mici pot avea stări de anxietate, depresii, modificarea comportamentului şcolar, conflicte cu colegii sau comiterea de infracţiuni.
Singurătatea lasă urme nedorite
Maia şi Sergiu sunt doi tineri din Târgovişte, care în urmă cu zece ani au rămas fără ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Atunci aveau 13, respectiv 10 ani. Ei au povestit pentru „Adevărul de Seară“ că despărţirea de părinţi a fost foarte greu de suportat, chiar dacă aveau bani şi vorbeau foarte des la telefon sau prin intermediul internetului.
Sărbătorile sunt cel mai greu de suportat
Maia îşi aminteşte că primul Paşte petrecut fără părinţi a fost unul îngrozitor de trist. „Făceam salată de boeuf cu bunica, în bucătărie, şi nu puteam să-mi stăpânesc lacrimile, pentru că ştiam că mama şi tata nu o să fie lângă noi. Mă simţeam singură pe lume, iar cadourile sosite de la ei nu puteau înlocui prezenţa lor“, povesteşte Maia.
Comportamentul copiilor s-a schimbat
Tânăra îşi aminteşte că la scurt timp de la plecarea părinţilor, fratele ei, Sergiu, a început să aibă rezultate dezastruoase la şcoală, era la un pas să fie exmatriculat, nu mai asculta de bunici şi era foarte greu să întelegi cu el. În acelaşi timp, Maia spune că devenise restrasă, tristă şi că simţea acut lipsa părinţilor, care veneau acasă în fiecare vară, încărcaţi cu cadouri.
Tânăra spune că va încerca, atunci când va avea o familie, să nu plece de lângă copii ei, pentru că depărtarea distruge o familie, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lor. Părinţii s-au despărţit după câţiva ani, tatăl s-a recăsătorit în Italia, iar mama s-a stabilit definitiv în Germania. Cei doi tineri îşi împart viaţa acum între Italia şi Germania.
Se încarcă comentariile...
