Primul asasinat politic din istoria ţării noastre: cum a fost ucis Barbu Catargiu sub clopotniţa unei biserici din Bucureşti

Prim-ministrul Barbu Catargiu a fost împuşcat mortal la data de 20 iunie 1862, sub clopotniţa bisericii Sfântul Dumitru. Nici până în ziua de astăzi nu s-a aflat cine a fost asasinul lui Catargiu, însă au fost vehiculate tot felul de ipoteze cum că ar fi fost omorât la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza sau ucis de şeful Poliţiei, Nicolae Bibescu.

Barbu Catagiu s-a născut la data de 26 octombrie 1807, în Bucureşti, fiind descendent al domnitorului Constantin Brâncoveanu. Tinereţea şi-a petrecut-o în Franţa, unde a urmat la Paris studiile de drept, istorie, litere şi economie politică. El s-a întors în ţară, în anul 1834, devenind şeful partidei Conservatorilor, dar şi prim-ministru al României în anul 1862. La data de 20 iunie 1862, Barbu Catargiu a devenit victima primului asasinat politic comis pe teritoriul Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.  

Chiar dacă Alexandru Ioan Cuza l-a numit prim-ministru pe Barbu Catargiu, acesta din urmă a devenit un militant împotriva măsurilor pe care Cuza dorea să le impună în ţară. Conservatorii lui Catargiu au respins reforma agrară propusă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dar şi cererea liberarilor de a organiza o mare manifestare pe Câmpia Filaret, din apropierea Parlamentului, în amintirea Revoluţiei din 1848.

La data de 20 iunie 1862, în plenul Parlamentului a avut loc o şedinţă foarte tensionată, în urma căreia Barbu Catargiu a părăsit clădirea pentru a se întoarce la domiciliul său. Trăsura prim-ministrului Catargiu dispăruse fără urmă, el fiind luat cu trăsura de prefectul poliţiei, Nicolae Bibescu.

În momentul în care trăsura a ajuns sub clopotniţa bisericii Sfântul Dumitu au fost trase două focuri de armă. Imediat, caii, speriaţi de zgomotul creat, au luat-o la fugă, fiind opriţi după câteva sute de metri de Nicolae Bibescu. Atunci, acesta a constatat că prim ministrul Barbu Catargiu a fost împuşcat în ceafă, decedând pe loc.

Şeful Poliţiei şi mai mulţi agenţi au făcut verificări în zonă, au audiat zeci de oameni, însă nimeni nu a putut da detalii concludente despre asasin. Nici până în ziua de astăzi nu s-a putut stabili cine l-a omorât pe Barbu Catargiu, însă de-a lungul timpului au fost vehiculate mai multe ipoteze.  

Primul suspect a fost chiar prefectul Poliţiei, Nicolae Bibescu. Acesta a fost ultima persoană care l-a văzut în viaţă pe Catargiu. După moartea prim-ministrului, Nicolae Bibescu a început să fie poreclit Bibescu Pistol, prin cercurile bucureştene. Au existat mai multe voci ce sugerau faptul că Bibescu a fost cel care l-a împuşcat pe Barbu Catargiu, după care a condus ancheta pe o pistă falsă. Ultimele cuvinte ale poliţistului ar fi fost „Barbule, iartă-mă!”.

           Nicolae Bibescu, şeful Poliţiei, este acuzat că a complotat la uciderea lui Barbu Catargiu.                                                                 FOTO: www.stelian-tanase.ro

„Singurul fapt care este şi rămâne suspect în ceea ce îl priveşte pe Bibescu este acela arătat deja: chemarea lui la Parchet pentru interogator, chemare pe urma căreia procurorul general a fost înlocuit, iar cercetările judecătoreşti începute, curmate, din ordin, ceea ce dovedeşte că era de interes ca prefectul Poliţiei să nu compară înaintea instanţelor de anchetă. Dar chiar din acest fapt, nu se poate conchide decât cel mult că Bibescu ştia cu privire la atentat lucruri care nu puteau fi date la iveală”, a arătat istoricul Alexandru Lapedatu.

O altă ipoteză este cea că Titus Dunca şi Grozăvescu, doi ardeleni, ar fi fost autorii asasinatului de la clopotniţă. Aceştia ar fi fost plătiţi să-i curme viaţa lui Catargiu deoarece prim-ministrul încurca planurile politice ale domniorului Alexandru Ioan Cuza. După ce au tras asupra lui Barbu Catargiu, Dunca şi Grozăvescu ar fi fugit prin viile de pe dealul Mitropoliei, iar ulterior au fugit din ţară.

Pe baza declaraţiilor oferite de doi martori s-a făcut un portret al asasinului care a fost descris drept „un individ blond, cu cioc, ciupit de vărsat, îmbrăcat nemţeşte, cu pălărie de paie cu boruri negre”, semnalmente ce i se potriveau perfect lui Titus Dunca.

Un cerşetor a devenit peste noapte inspector silvic, după moartea lui Barbu Catargiu

Totuşi, Gheorghe Bogati este considerat drept ucigaşul lui Barbu Catargiu. Ardeleanul Bogati era o persoană ce frecventa cercurile interlope din Bucureşti şi trăia într-o sărăcie lucie înainte de asasinatul din iunie 1862. După moartea prim-ministrului, Gheorghe Bogati a devenit inspector silvic, deşi nu avea pregătirea necesară, reuşind să scape de birturile ieftine şi bordelurile pe care le frecventa în Bucureşti.

„La 1862 se găsea în Bucureşti, ducând o existenţă imundă. Trăia în mizerie, dormind prin grădinile de la vale de Schitu Măgureanu (Cişmigiu) şi întreţinându-se în casele de toleranţă, în special a uneia, Ioana Ţiganca”, aşa descria Alexandru Lapedatu viaţa lui Gheorghe Bogati, înainte de asasinarea lui Barbu Catargiu. Acelaşi Lapedatu a arătat faptul că, după înlăturarea lui Cuza, Bogati e emigrat în Ardeal, unde a început să se laude cu omorârea lui Catargiu.

Liberalii au fost consideraţi autorii morali ai crimei, însă niciodată nu s-a putut demonstra că Brătianu sau Rosetti ar fi avut vreo implicare. În plus, Brătianu era un om politic bine calculat, care era conştient că moartea lui Catargiu nu îi favoriza în nici un fel pe liberali, ci chiar riscau ca celelalte forţe politice să se coalizeze împotriva lor.

Chiar şi domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost suspectat că a complotat pentru asasinarea lui Barbu Catargiu, deoarece acesta din urmă avea o viziune politică diferită faţă de conducătorul Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Nu s-a putut demostra dacă Cuza a avut vreo implicare în atentatul comis asupra lui Catargiu.

Cezar Librecht era şeful telegrafului şi avea cunoştinţă despre tot ce mişcă în ţară şi este aproape imposibil să nu fi aflat ce i se pregăteşte lui Barbu Catargiu.

„Domnitorul însuşi era informat prin Librecht, de cele ce se urzeau în întuneric contra vieţii lui Barbu Catargiu şi a boierilor. Dar fără a se amesteca direct în această conjuraţie, el lasă să curgă spre deznodământul lor fatal”, a arătat istoricul Anghel Demetriescu. 

Alte ştiri pe această temă:

Cum a ajuns un descendent al lui Ştefan cel Mare să-l omoare pe celebrul călugăr Rasputin, preferatul ţarului Nicolae al II-lea

Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?

Ororile asasinatului lui Mihai Viteazul. Duşmanii i-au tăiat capul cu propria sabie şi au vrut să-i dea trupul neînsufleţit la câini