Stiri din Suceava

Cea mai utilizată metodă este combinaţia dintre medicamente şi alcool. În fiecare săptămână, cel puţin un sucevean încearcă să se sinucidă.

Săptămânal, trei-patru persoane ajung la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU), după ce au încercat să-şi ia viaţa. Ultimele două sinucigaşe aduse la UPU sunt două tinere care au înghiţit un pumn de pastile. Andreea N., în vârstă de 17 ani, din Suceava, este una dintre ele. Minora a vrut să se omoare deoarece s-a certat cu iubitul. Disperată, ea a înghiţit un tub de pastile de Fenobarbital.

„L-am prins că mă înşela. El era tot ce aveam mai scump şi am zis că nu mai am pentru ce să mai trăiesc. Cu toate astea, îl iubesc în continuare foarte mult“, ne-a spus Andreea de pe patul de spital. Pentru a-i salva viaţa, medicii i-au făcut spălături gastrice. Adolescenta a stat două zile internată în spital pentru stabilizare, iar acum este sub consilierea unui medic psihiatru. Acesta este un caz fericit deoarece majoritatea sinucigaşilor salvaţi refuză consilierea psihiatrică şi pot oricând să repete gestul.

Alarmant este că, în afară de incidenţa crescută a cazurilor, sinucigaşii sunt din ce în ce mai tineri. Dacă în anii anteriori, cei care ajungeau în situaţii critice aveau vârste variate, în ultimul an, 90% din sinucigaşi au avut până în 35 de ani. „Am observat că sunt două grupe de vârstă: adolescenţii între 15 şi 18 ani şi tinerii între 25 şi 35 de ani. În general, adolescenţii ori suferă o depresie din cauza perioadei critice a pubertăţii ori din cauza dependenţei de familie. Ceilalţi ajung în acest punct din cauza unui eşec familial sau profesional“, a detaliat Tiberius Brădăţan, medic urgentist în cadrul UPU.

Metoda preferată a tinerilor de a-şi pune capăt vieţii este combinaţia dintre pastile şi alcool. Din fericire, mulţi sunt descoperiţi la timp de către familie şi prieteni, care sună la 112. Au fost şi cazuri când, în lipsa pastilelor, s-au folosit detergenţi, antigel sau substanţe caustice. „Pentru tineri, prăpastia dintre aşteptări şi posibilităţile reale ale epocii de tranziţie este uriaşă. În general, a scăzut capacitatea de adaptare la condiţiile de viaţă. Nesiguranţa zilei de mâine, teama de neprevăzut, avalanşa de informaţii catastrofice referitoare la evoluţiile economice, politice, şomajul, educaţia rigidă, inflexibilitatea, tradiţionalismul, teama de schimbare, alături de un nivel tot mai scăzut al stării generale de sănătate a populaţiei, fragilizează psihicul şi duc la catastrofe“, a precizat doctorul Loreley Haşovschi, medic psihiatru. Spitalizarea zilnică a unui sinucigaş salvat costă 150 de lei, iar şedinţa de consiliere psihologică, 50 de lei. În fiecare lună, trei-patru suceveni mor după ce folosesc metode sigure de sinucidere.